Dispute între membrii CSM privind suplimentarea şedinţei de consiliu cu patru puncte de discuţie. Unul dintre acestea privesc modul în care se desfăşoară procedura pentru numirea procurorului general al României şi cel de procuror-şef al DNA. Mandatul Laurei-Codruţa Kovesi. de procuror general al României, expiră la începutul lunii octombrie. Daniel Morar este delegat în funcţia de procuror-şef la DNA, după ce mandatul său a expirat în luna august.
UPDATE ora 19.00 Vicepreşedintele CSM, Oana Schmidt Hăineală a declarat că în cursul zilei de joi, Secţia pentru procurori a CSM se va întâlni cu ministrul Justiţiei pentru a stabili procedura de selecţie a procurorului general şi a şefului DNA. UPDATE ora 18.25 "Sunt mai multe păreri. Nu s-a ajuns la nicio concluzie", a declarat Mona Pivniceru. Ea a explicat că este posibil ca procedura de selecţie, pe care a propus-o, să fie schimbată. UPDATE ora 17.30 Câţiva membri ai CSM au pus în discuţie faptul că această procedură ar trebui să fie la fel cu cea de selecţie a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, când în faţa Consiliului au venit candidaţi şi au fost selectaţi în urma interviurilor UPDATE ora 16.35 Potrivit punctului de vedere al Direcţiei Legislaţie din cadrul CSM, termenul de depunere a candidaturilor şi a proiectului este mai scurt decât orice alt termen reglementat pentru alte funcţii de conducere. O altă critică vizează faptul că procedura nu îmbracă forma juridică cerută de lege, respectiv aceea a unui ordin al ministrului Justiţiei. "Din această împrejurare decurge în mod direct consecinţa imposibilităţii contestării pe motive de legalitate a acestor standarde ceea ce echivalează cu inexistenţa accesului la justiţie în ceea ce priveşte eventualele disfuncţionalităţi ale procedurii de selecţie", arată Direcţia Legislaţie UPDATE ora 16.20 Unul dintre motive are legătură cu locul unde ar urma să fie susţinute interviurile candidaţiolor la cele doua funcţii. În timp ce Mona Pivniceru a declarat că vrea ca interviurile să aibă loc la Ministerul Justiţiei, membrii CSM vor ca acestea să se ţină în plenul Consiliului. Motivul este că, astfel, interviurile ar putea fi difuzate online pe site-ul CSM, la fel cum sunt difuzate în timp real şi şedinţele instituţiei. CSM a decis astăzi suplimentarea cu patru puncte a ordinii de zi, unul dintre acestea este punctul de vedere al CSM privind propunerile pentru funcţiile de şefi de parchete. Apărarea independenţei justiţiei Celelate trei puncte privesc mai multe cereri de apărare a reputaţiei sau de apărare a independenţei justiţiei. Primul punct este o cerere a conducerii CSM de apărare a reputaţiei profesionale, făcute în urma unor emisiuni ale trustului Intact. Dealtfel, CSM a sesizat Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), la data de 30 august, reclamând încălcarea dreptului la imagine şi viaţă privată a unor membri ai CSM în emisiuni difuzate de postul Antena 3. Sesizările vizează difuzarea, în emisiuni din 23, 25, 28 şi 29 august, a unor dezbateri şi comentarii tematice în legătură cu informaţii privind traseul profesional şi aspecte din viaţa privată a preşedintelui CSM, a vicepreşedintelui şi a unui membru ales al CSM, respectiv Cristi Danileţ, precizează Consiliul. Intervenţiile publice ale şefilor USL, "potenţial de intimidare şi decredibilizare a justiţiei" Cel de-al doilea punct în discuţie este despre intervenţiile publice ale lui Crin Antonescu şi Victor Ponta în calitate de reprezentanţi la vârf ai autorităţii de stat şi ale lui Ion Iliescu, în calitate de lider politic cu influenţă şi aderenţă în rândul societăţii, care au făcut "potenţial de intimidare şi decredibilizare a justiţieişi cu ignorarea profundă a principiilor constituţionale ale separaţiei puterilor în stat". "Elemente din discursul public al acestora prezintă un potenţialul de intimidare şi decredibilizare a justiţiei, ca putere a statului, fără precedent în istoria post-decembristă a României.", susţine CSM. Declaraţiile deputaţilor PNL au "potenţial de intimidare şi decredibilizare a justiţiei" Cel de-al treilea punct cu care a fost suplimentată şedinţa CSM vizează afirmaţiile publice "cu potenţial de intimidare şi decredibilizare a justiţiei" deputaţii Varujan Vosganian şi Mihai Voicu, precum şi de europarlamentarul Ramona Mănescu. "Intervenţiile acestora în calitate de lideri politici şi formatori de opinie, prin declaraţii ce depăşesc limitele de disciplină a discursului public, cu potenţial de intimidare şi decredibilizare a justiţiei, ca putere a statului", se arăta într-un comunicat de presă al CSM. Pivniceru vrea să facă propunerile Ministerul Justiţiei a făcut public modul de selectare a procurorilor pentru funcţia de şef al DNA şi cea de Procuror General al României. Procurorii participanţi la selecţie vor susţine interviul în perioada 2-3.10.2012. Rezultatele vor fi afişate pe 4 octombrie.
Astfel, potrivit regulamentului conceput de ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, pot fi propuşi pentru numirea în funcţiile de conducere procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror. Condiţia de vechime trebuie îndeplinită până la data susţinerii interviului în faţa ministrului justiţiei. În acelaşi timp, nu pot fi propuşi pentru numirea în funcţiile de conducere procurorii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea, precum şi cei care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege. Fără securişti În plus, procurorii care participă la selecţie sunt obligaţi să dea o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de anul 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, precum şi o declaraţie de interese care se actualizează anual ori în termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care procurorul a luat cunoştinţă despre aceasta. Candidaţii pot depune cereri de participare la selecţie pentru una sau pentru mai multe dintre funcţiile de conducere vacante pentru se desfăşoară selecţia. 10 lucrări În acelaşi timp, candidaţii vor prezenat minim 10 lucrări întocmite în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea, precum şi ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a procurorului participant la selecţie. Comisia din subordinea ministrului Comisia de examinare va fi formată din ministrul justiţiei, asistat de trei procurori, dintre care unul de la DNA şi altul de la Parchetul General şi de un psiholog. Părerile celor trei colegi magistraţi nu contează în selecţia candidatului pentru că "selectarea procurorilor pentru propunerea de numire în funcţiile de conducere are loc pe baza aprecierilor proprii ale ministrului justiţiei şi a analizei recomandărilor efectuate de persoanele menţionate la punctul 3", adică cei trei procurori şi psihologul. Desfăşurarea interviului 1. Procurorii participanţi la selecţie susţin în faţa ministrului justiţiei un interviu care constă în: a) susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care participă la selecţie, sub următoarele aspecte: - prezentarea sintetică a unităţii/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie; - identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora; - propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a unităţii/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie; - compatibilitatea planului managerial întocmit de procurorul participant la selecţie cu cel al procurorului ierarhic superior, dacă este cazul; b) verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare, vizând, în esenţă, capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaţionare şi comunicare; c) prezentarea viziunii asupra modului în care înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor; d) prezentarea viziunii cu privire la atribuţiile funcţiei pentru care participă la selecţie în ceea ce priveşte coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii în general şi a unor fenomene specifice: criminalitate organizată, corupţie, evaziune fiscală etc.; e) verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei pentru care participă la selecţie; f) verificarea aspectelor legate de motivaţia, conduita, integritatea şi deontologia profesională, precum şi alte împrejurări rezultate din analiza înscrisurilor depuse de procurorul participant la selecţie. 2. În situaţia în care participă la selecţie pentru mai multe funcţii de conducere vacante interviul susţinut în faţa ministrului justiţiei va viza toate funcţiile respective. 3. În susţinerea interviului ministrul justiţiei este sprijinit de: a. un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b. un procuror de la Direcţia Naţională Anticorupţie; c. un procuror specialist în management şi organizare instituţională; d. un psiholog. 4. Persoanele menţionate la punctul 3 pot adresa întrebări procurorului participant la selecţie, direct sau prin intermediul ministrului justiţiei, şi au un rol consultativ, putând face ministrului justiţiei recomandări privind îndeplinirea de către participant a standardelor de evaluare a interviului. 5. Psihologul poate adresa întrebări în scopul evaluării motivaţiei şi competenţelor umane şi sociale ale procurorului participant la selecţie. 6. Ministrul justiţiei formulează propunere motivată de numire pentru fiecare dintre funcţiile de conducere în urma evaluării înscrisurilor depuse de către procurorii participanţi la selecţia pentru funcţia respectivă şi a îndeplinirii de către fiecare procuror participant la selecţie a standardelor de evaluare a interviului. 7. Selectarea procurorilor pentru propunerea de numire în funcţiile de conducere are loc pe baza aprecierilor proprii ale ministrului justiţiei şi a analizei recomandărilor efectuate de persoanele menţionate la punctul 3. 8. Motivarea propunerii procurorului selectat trebuie să cuprindă o analiză a modului de îndeplinire de către toţi procurorii participanţi la selecţie a standardelor de evaluare a interviului şi temeiurile care au justificat selecţia. 9. Propunerea motivată de numire în funcţia de conducere, însoţită de înscrisurile depuse de procurorul propus, se transmite de îndată Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea emiterii avizului consultativşi se aduce, concomitent, la cunoştinţa publicului, prin afişarea la sediul Ministerului Justiţiei şi publicarea pe pagina de Internet a acestuia. 10. Propunerile de numire în funcţiile de conducere prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind organizarea judiciară, însoţite de avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii, se transmit Preşedintelui României, în vederea numirii în funcţie a procurorilor propuşi. 11. În situaţia în care Preşedintele României refuză motivat numirea în funcţia de conducere, rezultatele selecţiei vor fi avute în vedere pentru formularea unei noi propuneri de numire în funcţia respectivă. CITIŢI ŞI:
- Procedura de selecţie a procurorului general şi a şefului DNA, publicată de MJ
- Mona Pivniceru caută înlocuitori pentru Kovesi si Morar
- Daniel Morar, un procuror superînjurat!
- Kovesi, în locul lui Daniel Morar
- Bătălie mare pentru funcţia de procuror general al României