Justitie
Scandal pe interceptări și decizii CCR. Se întâmpla în „anii de glorie ai Binomului SRI - DNA”
CCR a hotărât că dosarele întocmite pe baza interceptărilor dispuse prin articolele de lege pentru amenințări împotriva „altor asemenea interese ale țării” sunt nule.
Dosarele făcute în baza interceptărilor dispuse pentru amenințări împotriva „altor asemenea interese ale țării” sunt nule. Asta întrucât măsurile de supraveghere puse în practică de Serviciul Român de Informații în baza mandatelor de siguranță națională (MSN) emise pentru existența unor acțiuni care pot aduce atingere „altor asemenea interese ale țării” sunt ilegale.
CCR a făcut publică miercuri, 6 martie 2019, motivarea Deciziei 802 din 6 decembrie 2018, prin care s-a constatat neconstituționalitatea sintagmei „ori altor asemenea interese ale țării”, cuprinsă în dispozițiile art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României.
„Trebuie spus ca practica interceptarilor realizate in baza unor mandate de siguranta nationala emise pentru amenintari impotriva „altor asemenea interese ale tarii” a fost utilizata la scara larga atat in dosare cu infractiuni economice, cat si in dosare de coruptie (desi coruptia nu se incadreaza conform CCR printre amenintarile la siguranta nationala), mai ales in anii de glorie ai „Binomului SRI-DNA” condus de Florian Coldea si Laura Kovesi”, scrie Luju.
Ne puteți urmări și pe Google News
Decizia CCR a fost luată la sesizarea Curții de Apel Brașov, în urma unei excepții ridicate de avocatul Flavius Radu din Baroul București.
Fragmente din Decizia CCR:
„71. (vi) In ceea ce priveste sintagma 'altor asemenea interese ale tarii', Curtea observa ca, in jurisprudenta sa (a se vedea Decizia nr.91 din 28 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.348 din 20 aprilie 2018, paragrafele nr.46-53, si Decizia nr.451 din 28 iunie 2018, publicata in 28 Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.646 din 25 iulie 2018, paragrafele 72 – 83), a constatat ca notiunii de 'securitate nationala' nu i se poate atribui o definitie, aceasta fiind un concept plurivalent, cu implicatii in varii domenii. Curtea a constatat ca exista concepte pentru care oferirea unei definitii abstracte, atotcuprinzatoare, este un deziderat imposibil de realizat. Aceasta deoarece, in functie de materia in legatura cu care conceptul este analizat, elementele luate in considerare vor fi diferite (Decizia nr.551 din 13 iulie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.977 din 8 decembrie 2017, paragraful 28). In acest context, Curtea observa ca notiunea de 'interes al tarii' nu beneficiaza de o definitie la nivel legislativ sau constitutional. Curtea constata ca, in jurisprudenta sa, a apreciat, de exemplu, ca dezideratul de aderare a Romaniei la structurile euroatlantice este legitimat de interesul tarii (a se vedea Decizia 148 din 16 aprilie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.317 din 12 mai 2003).
72. Pe de alta parte, Curtea observa ca, la nivel constitutional, legiuitorul constituant a utilizat termenul de 'interes national', Legea fundamentala facand referire la acest concept dupa cum urmeaza: art.87 alin.(1) dispune ca 'Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii', art.90 dispune ca 'Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national', art.135 alin.(2) lit.b) si d) prevede ca statul trebuie sa asigure protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara, precum si exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national, art.136 alin.(3) se refera la 'apele cu potential energetic valorificabil, de interes national'. Avand in vedere aceste aspecte, Curtea constata ca cele doua notiuni – 'interes al tarii' si 'interes national' – sunt echivalente, din punct de vedere semantic si au aceeasi sfera de cuprindere. Curtea constata ca 'interesul tarii'/'interesul national' reprezinta el insusi un concept plurivalent, care nu comporta o definitie abstracta, ci se determina prin circumstantierea elementelor ce il compun.
73. In acest context, Curtea constata ca, in ceea ce priveste materia activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, legiuitorul trebuie sa reglementeze cu atentie sfera elementelor a caror afectare determina existenta unei amenintari la adresa securitatii nationale. Acestea, in conditiile imposibilitatii definirii obiective, trebuie sa poata fi cel putin determinabile prin stabilirea concreta a elementelor componente. Pe de alta parte, Curtea constata ca notiunea de 'securitate nationala' este indisolubil legata de elementele prevazute de art.3 din Legea nr.51/1991, sfera de cuprindere a acestei notiuni fiind determinata si de acestea”.
Recomandările noastre
