Scanadal de proporții în cinematografia românescă

Scanadal de proporții în cinematografia românescă

Membri ai Consiliului de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei şi cineaşti precum Nae Caranfil, Radu Muntean, Stere Gulea, Radu Jude şi Ada Solomon solicită, printr-o scrisoare deschisă, membrilor Camerei Deputaţilor neadoptarea proiectului de respingere a Ordonanţei de Urgenţă 91/2016 privind cinematografia şi întoarcerea proiectului de adoptare a acesteia la Comisia de specialitate pentru o dezbatere publică reală. Pe de altă parte, ordonanța respectivă este profund contestată de majoritatea asociațiilor din cinematografia noastră, în special din cauza unui articol referitor la drepturile de proprietate intelectuală, care ar reveni abuziv, exclusiv, producătorilor.

Proiectul Legii cinematografiei a fost conceput după un îndelung proces de consultare şi dezbatere publică, pentru a răspunde unor nevoi critice ale sectorului cinematografic, un domeniu de maximă vizibilitate şi impact pentru România, şi ”merită o atenţie reală din partea Parlamentului României şi o dezbatere cu toţi actorii cheie ai domeniului care să asigure instrumentele legislative necesare pentru o dezvoltare şi consolidare a acestuia în continuare”, transmit semnatarii care susțin Legea Șuteu cum este denumită ordonanța în mediile de specialitate.

Pe 16 mai, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor a avut pe agendă Ordonanţa Guvernului nr. 91/2016 de modificare a cadrului normativ privind cinematografia.

„În doar câteva minute, în lipsa oricărei dezbateri publice, fără invitarea şi consultarea nici unui reprezentant al domeniului vizat de actul normativ şi pe baza unor argumente neadevărate (precum faptul că ordonanţa de urgenţă ar fi fost adoptată pe perioada vacanţei parlamentare) sau ridicole, fără nici o legătură cu conţinutul său, comisia condusă de domnul deputat Gigel Ştirbu a acordat acesteia un aviz negativ. Mai mult, raportul scris al Comisiei, redactat pe 22 mai, nu include nici un argument cu privire la avizul negativ oferit”, se arată în scrisoarea deschisă.

Ne puteți urmări și pe Google News

Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind noua Lege a Cinematografiei, iniţiat în mandatul ministrului Corina Şuteu, care prevede colectarea mai multor taxe, a fost adoptat de Guvern pe 29 noiembrie 2016.

Proiectul s-a bazat pe activitatea unui grup de lucru format de reprezentanţi ai sectorului - din care au făcut parte, între alţii, regizorii Tudor Giurgiu, Florin Mihăilescu, Cristian Mungiu, Bogdan Mustaţă şi Paul Negoescu - şi a inclus mai multe reprize de consultări. proiectul a fost avizat de mai multe ministere şi instituţii cu mandat în domeniile vizate, între care Ministerul Justiţiei, Consiliul Legislativ şi Consiliul Concurenţei.

Camera Deputaţilor va da vot final, astăzi, fiind cameră decizională.

„Solicităm membrilor Camerei Deputaţilor un vot responsabil privind un domeniu cheie al culturii române prin crearea unui cadru de dezbatere parlamentară reală, cu implicarea tuturor actorilor vizaţi de acest act normativ, şi de îmbunătăţire a actului normativ vizat (OUG 91/2016) şi nu de respingere în bloc a unui important demers de necesară îmbunătăţire a funcţionării sectorului cinematografic”.

De celalată parte a baricadei, majoritatea asociațiilor din cinematografia românescă (UCIN, UARF, ASR, UPFAR, DACIN SARA, CINEMAGIX) incriminează în primul rând art. 52 al ordonanței, privitor la drepturile de proprietate care revin exclusiv producătorilor. „Ordonanța cu pricina modifică articolul 57 din OUG 39/2005, care, la alineatul 1, prevedea că „dreptul de proprietate asupra negativului filmului aparține producătorului”. În noul act normativ, se stipulează la punctul 52 că „dreptul de proprietate asupra negativului și/sau masterului digital, precum și drepturile de proprietate intelectuală asupra filmului aparțin producătorului”. Astfel, toate drepturile de proprietate au fost transferate abuziv, integral, producătorului, culmea în numele „importanței strategice a sectorului cinematografic ca sector relevant al culturii române în lume, dar și în contextul preluării în condiții optime a preșidinției Consiliului Uniunii Europene în 2019 (!)”, după cum se specifică în preambulul respectivei ordonanțe”, se stipulează într-un protest înaintat asociațiilor internaționale de profil (SAA - reprezintă toate societățile autorilor de gestiune colectivă din Europa și producătorilor din audiovizual, cu peste 120.000 de autori și producători din UE, inclusiv Marea Britanie, FERA – Federația regizorilor europen, FSE – Federația Scenariștilor Europeni, CISAC – Societatea Mondială a organismelor de gestiune colectivă), din data de 23 aprilie.

 „În contrast cu tăcerea totală a autorităților noastre, aceștia au reacționat extrem de repede. Peste tot există o luptă între producători și autori, dar se respectă unii pe alții. În numai trei zile au fost trimise notificări Primului Ministru, Sorin Grindeanu, în atenția ministrului Culturii, Ionuț Vulpescu, cât și la una dintre comisiile de specialitate de la Bruxelles ca să știe ce se întâmplă în România”, a declarat Bogdan Ficeac, director general al DACIN SARA.

În același timp, președintele UARF, Ioan Cărmăzan, a precizat: „Culmea, chestiunea asta a unit pe toată lumea, inclusiv pe producătorii din România, uniunea acestora semnând alături de noi protestul adresat forurilor internaționale. Și aceasta pentru că ei nu vor să ia cu japca. Legea drepturilor de autor le dă suficiente drepturi și vor să aibă relații corecte cu autorii, cu regizorii, mai ales că o seamă de regizori sunt și producători și scenariști”.

O altă mare hibă, este ruperea Arhivei Naționale de Filme (cuprinde filmele de patrimoniu, realizate până în anul 1997), din cadrul Centrului Național al Cinematografiei, și transferarea acesteia în subordinea Ministerului Culturii. „Conform ordonanței arhiva națională de filme trece la minister, ministerul nu are bani și, probabil, o va da unei fundații private, care o va gestiona cum vrea ea. Va ține ascunse anumite filme, și nimeni nu va mai lua niciun ban, nici autorii, nici moștenitorii. Noi sau distribuitorii luam filmele printr-un contract cu CNC,  aveam dreptul să le exploatăm și îi returnam un cuantum. Nu vor mai fi filme românești pe micul ecran, iar colegii mei vor muri de foame, petru că unii chiar din asta trăiesc. Nu poate nimeni să omoare generația mea! Mă simt dator să apăr memoria și filmele colegilor, și în plus, cum sunt profesor universitar, sunt obligat să-mi apăr studenții care, la ora asta, nu mai au nicio șansă”, a adăugat Cărmăzan.