Editura Evenimentul si Capital

Satul parasit de pemi

Autor: | | 1 Comentarii | 0 Vizualizari

Garana s-a transformat intr-un sat de vacanta pentru timisoreni.

Garana este o asezare care inainte de a fi destinatia preferata de vacanta a timisorenilor a fost locul in care traiau pemii. Acesti oameni ai muntilor care au lasat peisajele din Boemia si au venit pe jos mii de kilometri, pana in Banat sunt mai cunoscuti dincolo de Resita sau Caransebes. Cu multi ani in urma pemii au mers in munte, au cautat locuri unde sa se aseze si s-au chinuit sa ridice sate. Unuia i-au spus Wolfsberg, „muntele lupului”, dar astazi are un nume mai putin primejdios. I se spune Garana.

Satul este cocotat in munte ca si cand cei care au venit aici au vrut sa fie lasati in pace sa isi vada de ale lor. Legendele spun ca traiau in comunitati izolate, ca nu se casatoreau decat intre ei, iar sotii au ajuns sa fie rude mai apropiate sau mai indepartate.

Dupa ce am dansat cu masina pe zapada si pe serpentine, pentru ca era o zi destul de rece pe iarna, Garana ne-a surprins cu drumul din sat, abrupt, intr-o panta primejdioasa chiar daca ne bazam pe motorul masinii si pe lanturile pe care tocmai le montasem pe cauciucuri. Satul in schimb stralucea. Casele erau colorate intr-un alb de poveste, cu geamuri verzi, dar portile erau inzapezite, iar usile erau ferecate cu lacate.

Parea un tablou fara oameni, doar cu un caine ratacit ce la un moment dat a aparut ca din senin, pe trotuar. Ne-am oprit sus, la primarie. Chiar in fata se ridica o fosta scoala din care au mai ramas doar zidurile si geamurile. La etaj, falfaie niste perdele gri, insa se observa de la o posta ca de mult timp nu s-a mai auzit intre pereti vocea unui invatator sau sunetul clopotelului care sa anunte pauzele. Pemii de la moara

Familia Hausner sta la vechea moara, la iesirea din Garana spre Brebu Nou. Gerhard si sotia lui, Katarina, sunt a sasea generatie de pemi care locuiesc acolo. Casa si toata moara, lipita de casa si pusa pe un parau ce curge chiar alaturi, a fost ridicata de stra-stra-bunicii lui Gerhard. Acestia au ajuns pe meleagurile banatene in 1828, o familie cu sapte copii ce venea de undeva din Cehia.

Casa lor arata ca intr-un film vechi, cu podele din lemn, cu usi mari, facute de un strabunic al carui tablou cu poza sta pe podea. Stergare albe brodate cu litere nemtesti rosii sunt agatate pe pereti. Cand vorbesc intre ei, nu intelegem mai nimic din ce spun. Dialectul pemilor este diferit, amestecat cu ceha. Katarina ne arata costume populare inflorate, simple, nu bogate ca ale svabilor din Banat.

In Garana traiau oameni simpli, de munte, care nu tineau atat de mult sa isi arate bogatia. Cauta poze de la diferite evenimente si aflam ca Gerhard este membru intr-o formatie de muzica germana, insa canta doar vara, pentru ca atunci se intalnesc cei trei muzicieni, unul dintre ei fiind plecat in Germania.

Comoara din spate

Mergem spre moara, in spatele casei. Pe pereti sunt atarnate vechi obiecte mestesugaresti despre care probabil doar bunicul stia la ce folosesc, dar si o blana de vanat. Aici incepe sa iasa la iveala povestea pemilor. Gerhard si Katarina ne povestesc ca moara de apa a functionat peste o suta de ani, fara intrerupere, apoi au oprit-o, in anii ‘50. Si acum ar mai putea merge daca s-ar monta din nou roata pe care sa o invarta apa.

Pe vremuri, la moara se macina secara, pentru ca asta se cultiva prin partile locului. Aici veneau nu doar localnici din Garana ci si cei din Brebu Nou sau din alte localitati invecinate. Pemii care au venit din Boemia erau oameni de munte, cresteau vaci si stiau sa prelucreze lemnul in cele mai diferite forme. Aici erau dogari faimosi, tamplari si dulgheri foarte buni. Astazi, insa, nu a mai ramas aproape nimeni. In tot satul mai este un singur copil si scoala este de mult inchisa. Acasa, in Banat

Fiul lui Dancila a dat BAC-ul la Grup Scolar Videle! Ce nota a putut sa ia...

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Administratie Locala

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI