Înființarea la Parchet a unei secții pentru anchetarea magistraților, iar statul se va îndrepta împotriva celor care comit erori judiciare sunt două dintre principalele amendamente adoptate de Comisia parlamentară specială la Legile Justiției
Amendamentele Comisiei speciale vor fi trimise la vot în Camera Deputaților. Unul dintre amendamentele adoptate se referă la înființarea în cadrul Parchetului General a unei Secții de investigare a infracțiunilor din Justiție. Această Secție ar avea „competența exclusivă de a efecuta urmărirea penală pentru infracțiunile de corupție și a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul penal și de Legea 78/2000, infracțiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum și a intracțiunilor contra înfăptuirii justiției săvârșite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum și de procurori și judecători militari”. Amendamenul a fost adoptat de majoritatea PSD-ALDE, reprezentanții PNL și USR susținând că înființarea unei asememea Secții ar diminua competențele DNA.
Pro și contra înființării secției Șefa Uniunii Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, explică într-o postare pe Facebook necesitatea înființării unei astfel de Secții. „Contrar tuturor sloganelor pe care leau vehiculat unii și alții din politică sau presă, că prin aceasta secție justiția va fi capturată de politic, se poate vedea că această secție este total protejată de orice decizie a vreunui om politic. Dacă numirile în poziția de procuror general sau procurori șef direcții sunt făcute cu vădit aport politic (propunerea e făcută de ministrul justiției, iar numirea de președinte), în cazul acestei secții numirea procurorului șef se face de către Plenul CSM. De asemenea, tot Plenul CSM numește și procurorii care vor activa în această secție. (…) Baza de selecție este dintre procurorii cu 18 ani vechime, cu minim grad de Curte de Apel. Vechimea și gradul va aduce plus de profesionalism și experiență”, a scris magistratul Dana Gîrbovan.
În schimb, șefa CSM, Mariana Ghena, și procurorul general Augustin Lazăr au criticat amendamentul, prima spunând că Plenul CSM a dat deja un aviz negativ propunerii de a fi înființată o astfel de secție, iar al doilea vorbind despre o discriminare. „Nu poate exista o structură investigativă care să vizeze o categorie profesională, nici măcar magistrații”, a declarat procurorul general.
Ministrul Justiției Tudorel Toader justifica înființarea acestei Secții: „Am văzut cu toții faptul că uneori se reclamă în spațiul public de către judecători că, urmare a unei soluții sau alta, sunt anchetați de către autorii rechizitoriilor ale căror soluții au fost infirmate. Personal, nu am această convingere pentru că nu avem soluții definitive care să o confirme, dar ca o garanție pentru independența judecătorilor, vom avea un corp specializat din 20 de procurori care să ancheteze presupusele infracțiuni săvârșite de către magistrați”.
Avocatul Ion Panaitescu, fost magistrat militar, are un argument în favoarea Secției pentru magistrați. „Decât să fie cercetat (n.r. - un judecător) de DNA și să-i spună cineva: ai dosar la noi - eventual cu o bătaie complice pe spate...Vorba aia din popor: cu atenție sporită, orice fată se mărită!”, a declarat avocatul pentru EVZ.
Magistrații vor răspunde pentru erori judiciare
Un alt amendament adoptat de Comisie vizează obligativitatea ca Statul să se îndrepte împotriva acelor magistrați care s-a dovedit că au comis erori judiciare, aceștia urmând a fi trași la răspundere. S-a stabilit ca, față de forma în vigoare a legii privind statutul magistraților, care prevede că „statul poate să se îndrepte” cu acțiune în regres, după ce a achitat prejudiciul, împotriva magistratului care a comis o eroare judiciară cu rea-credință sau din gravă neglijență, să fie prevăzut că statului „îi revine dreptul”.
Printr-un alt amendament adoptat săptămâna trecută s-a redefinit activitatea procuroruilor: „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției”. Opoziția a criticat vehement acest amendament, spunând că astfel procurorii nu vor mai fi independenți, însă fostul șef al CCR Augustin Zegrean explică: „Autoritatea nu înseamnă subordinea. Sub autoritatea nu se interpretează în subordinea, înseamnă că au o autoritate de care trebuie să aparțină, de care să știe că există. Nu le poate da ordin nimeni la procurori, nu e voie”.
Organizare la DNA doar cu avizul CSM
Comisia specială a decis că în cadrul DNA se pot înființa servicii, birouri și alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului-șef, dar cu avizul CSM. Parlamentarii din comisie au modificat, în acest sens, legea privind organizarea judiciară, care în prezent prevede că aceste servicii se pot înființa doar prin ordin al procurorului șef. Astfel, „în cadrul DNA se pot înființa servicii teritoriale, servicii, birouri și alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului șef al acestei direcții, cu avizul Secției pentru procurori a CSM”, prevede articolul modificat. De asemenea, Comisia a adoptat un amendament potrivit căruia procurorii care vor să lucreze la DNA trebuie să susțină un concurs în fața Secției de Procurori a CSM.
Fără robe cu epoleți
Un alt important amendament prevede că magistratii nu pot fi lucrători operativi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații. Aceștia completează o declarație olografă în acest sens. Veridicitatea informațiilor din aceste declarații nu mai este verificata doar de CSAT, ci si de Comisiile parlamentare de control al activității SRIși SIE. Magistrații nu vor trebui să fie atenți doar la ce scriu, ci și la cum se exprimă. Potrivit unui amendament, „judecătorii și procurorii sunt obligați să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare în orice mod la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativă și executivă”.
Președintele, scos din schemă
În urma adoptării unui alt amendament de către Comisia specială, condusă de Florin Iordache, șeful statului nu va mai putea refuza, nici măcar o dată și motivat, numirile propuse de CSM in funcțiile de președinte și vicepreședinte la Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, președintele nu va mai putea refuza, nici măcar o dată și motivat, numirea procurorilor și judecătorilor simpli. Parlamentarii din Comisia specială au preluat punctele de vedere și argumentele CSM și ale asociațiilor profesionale și au dat libertate Consiliului în ceea ce privește numirile de magistrați, a declarat șeful Comisiei, Florin Iordache. „Dacă ne uităm în Constituție la art. 132 și următoarele, se discută despre CSM ca și garant al independenței justiției”, a spus Iordache.
Cum este legislația în Franța: Parchetul a fost subordonat ierarhic Ministerului Justiției
Consiliul Constituțional francez a validat în data de 8 decembrie un text de lege în baza căruia Parchetul este subordonat ierarhic Ministerului Justiției, criticii acestei măsuri considerând-o neconformă cu separația puterilor în stat, relatează presa franceză.
În urma sesizării formulate de mai multe organizații ale magistraților, judecătorii Consiliului Constituțional au apreciat că această subordonare este ”conformă Constituției” și că ea nu afectează independența Parchetului.
Ei au estimat în verdictul lor că dispozițiile contestate asigură „o conciliere echilibrată” în raport cu două principii constituționale, respectiv independența autorității judecătorești și prerogativele guvernului care „determină și conduce politica Națiunii’”, în special în ceea ce privește acțiunea Parchetului.
Părerile sunt împărțite
Decizia adoptată vinerea trecută a fost primită cu păreri diferite de actorii sistemului judiciar, unii susținând că în prezent Constituția franceză nu garantează independența magistraților. În cazul în care Consiliul Constituțional ar fi declarat neconstituțională respectiva prevedere, aceasta ar fi impus și revizuirea unui articol din Constituție ce privește în principal numirile magistraților parchetelor judiciare și sancțiunile disciplinare împotriva acestora.
În Franța, Ministerul Public reprezintă în Franța o piramidă ierarhizată „sub autoritatea ministrului justiției”. Pe lângă fiecare tribunal de primă instanță, procurorul Republicii gestionează un parchet format din unul sau mai mulți magistrați care îi sunt subordonați din punct de vedere ierarhic.
Pe lângă faptul că dispune de această ierarhizare, parchetul este indivizibil : procurorul şi asistentul nu au nevoie de delegare din partea superiorului lor pentru a acționa, iar fiecare dintre actele lor angajează întregul Parchet.
În Franța, procurorul are obligația de a interveni în cadrul ședinței de judecată, făcând în mod liber observații orale (privind faptele, personalitatea celui incriminat și pedeapsa) pe care le consideră corespunzătoare pentru buna funcționare a procesului de justiție.