Un tanar antropolog a realizat o ampla analiza a celui mai important fenomen de dupa Revolutie.
Prima analiza de anvergura asupra mineriadelor din spatiul romanesc postdecembrist a aparut sub forma unei carti de 650 de pagini - „Mineriadele. Intre manipulare politica si solidaritate muncitoreasca”, semnata de Alin Rus si lansata, ieri, la Cluj-Napoca, in lipsa autorului, aflat in Statele Unite, la doctorat.
Merita mentionat ca autorul a lucrat timp de doi ani la Mina Paroseni din Valea Jiului, ca electrician in subteran, iar teza sa de doctorat vizeaza mentalul si comportamentul cultural in spatiul Vaii Jiului.
Exista o legatura intre mineriade si unirea Moldovei cu Romania?
In aceasta carte, Alin Rus nu a scapat din vedere niciun unghi de abordare a evenimentelor - multe marturii ale minerilor din Valea Jiului care au participat sau nu la mineriade, opinii ale oamenilor afectati sau nu de aceste evenimente, relatari ale presei, fragmente din lucrarile scrise de politicienii din prim-planul anilor 1990-1999, interviuri cu politisti participanti si studii sociologice privitoare la mineriade.
Pe langa aceste atuuri, ceea ce face din carte o lucrare interesanta sunt o serie de informatii mai putin cunoscute despre mineriade si unele observatii ale autorului cu ajutorul carora anumite intamplari sunt vazute intr-o noua lumina.
Spre exemplu, posibila legatura a mineriadei din septembrie 1991 cu ideea unirii Moldovei cu Romania: „Aceasta mineriada s-a petrecut la nici o luna dupa puciul de la Moscova din vara anului 1991, cand s-a simtit din nou un moment defavorabil structurilor comuniste atat in Rusia, cat si in fostele tari-satelit in care fractiunile neocomuniste mai aveau o putere mare de influenta si o buna pozitie pe scena politica.
In Romania au avut loc, imediat dupa puciul de la Moscova, puternice manifestatii anticomuniste. In acelasi timp, la sfarsitul lui august 1991, o delegatie din Chisinau (...) a venit sa negocieze cu liderii de la Bucuresti unirea Moldovei cu Romania, intr-un moment in care in sanul ambelor popoare (...) se simtea un curent favorabil unirii.
Acestea se intamplau dupa ce, in aprilie 1991, Iliescu semnase cu Gorbaciov un tratat intre Romania si Rusia, tratat in care s-a pecetluit si soarta Moldovei, aceasta fiind in mod voit lasata sub influenta Estului. Iata o serie de fapte mai putin luate in considerare atunci cand se discuta mineriadele.
De aceea ne punem intrebarea daca cea din septembrie n-a fost menita sa scoata in evidenta problemele grave cu care se confrunta Romania, pentru a demonstra lipsa capacitatii acesteia de a-si extinde influenta si granitele dincolo de Prut”.
Aceasta teorie este sustinuta de Alin Rus printr-o declaratie a lui Petre Roman, pe atunci prim-ministru al Romaniei, si printr-un articol - „Mineriada vine de la rasarit” - publicat in „Evenimentul zilei” in 2005.
O alta informatie importanta este legata de intreruperea transmisiunii TVR in timpul celei mai violente mineriade, cea din 13-15 iunie 1990.
„Ca sa intrerupi emisia la TVR trebuia ordin de la guvern sau presedintie” Cel care a explicat cum au stat lucrurile atunci este unul dintre specialistii de atunci ai televiziunii publice, Gheorghe Chirita: „Putina lume stie ca studioul din Dorobanti nu asigura decat realizarea emisiunilor, nu si transmiterea lor in tara. (...) Emisiunile sunt difuzate cu ajutorul unuia dintre emitatoarele principale de la Palatul Telefoanelor.
La 13 iunie n-a fost intrerupt doar programul TVR din studio, ci s-a scos din functiune emitatorul central de la Telefoane. Or, nimeni n-a atacat Palatul Telefoanelor. Ca este asa o demonstreaza aparitia „puricilor” pe micile noastre ecrane. Ea nu se produce decat atunci cand emitatorul nu mai functioneaza.
(...) Daca emitatorul ar fi continuat sa functioneze, ecranele noastre ar fi ramas albe, fara „purici”, sau ar fi aparut mira. Emisiunea putea fi intrerupta din studio din ordinul domnilor Razvan Theodorescu sau Emanuel Valeriu. Dar pentru a scoate din functiune emitatorul central de la Palatul Telefoanelor trebuia ordin de la guvern sau de la presedintie. Si asta trebuie sa se fi intamplat, altfel ar fi fost imposibil”.
Ianuarie 1999
La Costesti au castigat minerii Cele sase mineriade de dupa ‘89 sunt comparate intre ele, in cartea lui Alin Rus, sub aspectul cauzelor, al scopului si al manifestarilor.
Primele au pornit din sustinerea de care se bucura Frontul Salvarii Nationale din partea minerilor, mai mult sau mai putin manipulati de oamenii politici ai vremii, dar ultimele doua, spune autorul, au avut drept cauza nemultumirea minerilor legata de scaderea nivelului de trai din Valea Jiului.
Mineriada de la Costesti, din ianuarie 1999, penultima, are drept radacini disponibilizarile masive in minerit, incepand cu anul 1997. Spre deosebire de primele mineriade, cand maselor venite din Valea Jiului le-au fost puse la dispozitie garnituri de tren pentru transport, hrana si haine, atunci cand revolta lor nu mai folosea puterii, li s-au pus bete-n roate.
Asa s-a ajuns la lupta de la Costesti, insa proasta organizare a fortelor de ordine a facut ca minerii sa iasa invingatori, iar actiunea lor a fost potolita cumva prin Pacea de la Cozia, parafata intr-un document al carui continut este si astazi un mister.
Sub lupa
Lansarea unei carti cu valoare istorica Alin Rus s-a nascut pe 20 decembrie 1973 in orasul Vulcan din Valea Jiului. Dupa ce a terminat liceul in aceeasi localitate, in 1992 s-a angajat la Exploatarea Miniera Paroseni, unde a lucrat doi ani, iar dupa efectuarea stagiului militar a intrat la Facultatea de Filosofie a Universitatii „Babes-Bolyai”, in Cluj-Napoca.
Se angajeaza ca profesor la un liceu din Arad si, intre timp, face masteratul in Antropologie Culturala si Etnologie Europeana, tot la Cluj. Dizertatia sustinuta de Alin Rus la finalul masterului: „Valea Jiului - o capcana istorica”.
De atunci a studiat tot mai amanuntit viata si mentalitatea locuitorilor din Valea Jiului, iar pentru cartea pe care a lansat-o ieri s-a documentat timp de 5 ani si a intervievat aproximativ 100 de persoane, majoritatea mineri.
Scriitoarea Ruxandra Cesereanu, cea care semneaza „cuvantul inainte” in cartea lui Alin Rus si care a prezidat conferinta lansarii, alaturi de istoricul Ovidiu Pecican, a prezentat volumul drept „o solida abordare a unui domeniu dificil, dar de actualitate: minerii, felul in care au fost ei manipulati (ori s-au lasat manipulati) in timpul descinderilor violente in capitala Romaniei”.
„Este o lucrare ce incearca sa faca din nou lumina asupra culturii mineresti, pornind de la polemica cu Vintila Mihailescu, care considera ca mineriadele nu pot explica mentalul mineresc, comportamentul socio-politic al minerilor”. (Laura Laurentiu)
Carismatic
Miron Cozma, personaj central
Un portret aproape complet al liderului de atunci al minerilor, Miron Cozma, se contureaza incet, paralel cu evolutia sa de la un miner oarecare la statutul autoasumat de „Luceafarul huilei”.
Imaginea sa se naste din declaratiile minerilor, din actiunile sale, din propriile declaratii, din parerile emise despre el de catre Ion Iliescu, Marian Munteanu - liderul studentilor in perioada respectiva sau de catre alti actanti ai mineriadelor, ori din „evaluarea” pe care i-a facut-o psihiatrul Florin Tudose.