SARS-COV-2 nu afectează celulele creierului: Cum se explică pierderea mirosului. „O afirmație destul de îndrăzneață” STUDIU

SARS-COV-2 nu afectează celulele creierului: Cum se explică pierderea mirosului. „O afirmație destul de îndrăzneață” STUDIU Sursa: Pixabay

Virusul SARS-COV-2, care determină apariția COVID-19, nu infectează celulele creierului uman, potrivit unui studiu publicat în revista Cell. Noile descoperiri arată că daunele generate de boală ar putea fi mai superficiale decât se preconiza anterior și totodată reversibile în ceea ce privește neuronii din membrana care căptușește partea superioară a nasului. 

Mucoasa olfactivă este prima membrană afectată de virusul SARS-COV-2. În interiorul acesteia se află neuronii senzoriali olfactivi (OSN), care sunt responsabili de inițierea senzațiilor olfactive. Aceștia sunt strâns legați de celulele de susținere numite sustentaculare.

SARS-COV-2 nu afectează celulele din creierul uman

În noul studiu, cercetătorii belgieni și germani susțin că virusul infectează celulele sustentaculare, dar nu și OSN-urile. „Aceasta este doar o distincție critică”, a declarat autorul principal Peter Mombaerts, care conduce unitatea de cercetare Max Planck pentru neurogenetică din Frankfurt, Germania. „Odată ce neuronii olfactivi pot fi infectați, există șanse să fie afectat și creierul”, a mai completat el.

Bulbul olfactiv este locul în care se procesează mai întâi inputul neuronal. Dacă virusul a pătruns în această structură, s-ar putea răspândi, teoretic, în regiuni mai profunde ale creierului, unde ar putea provoca daune de durată - mai ales că, spre deosebire de OSN, majoritatea neuronilor nu se regenerează odată pierduți. Însă dacă virusul infectează doar celulele de susținere, atunci daunele ar putea fi mai puțin proeminente.

Ne puteți urmări și pe Google News

1 din 10 pacienți se confruntă cu pierderea mirosului pe termen lung

Ambele căi ar putea explica disfuncția olfactivă de care suferă aproximativ jumătate dintre pacienții cu COVID-19. La unul din 10 dintre aceștia, pierderea mirosului se resimte pe termen lung, poate chiar definitiv.

Cercetătorul Mombaerts spune că acest lucru ar putea reprezenta rezultatul unei leziuni la nivelul OSN-urilor, chiar dacă ele însele nu sunt infectate. Acestea pot funcționa sub nivelul normal sau pot înceta să funcționeze definitiv, până când celulele de susținere se regenerează.

Grupul nu a analizat alte simptome neurologice ale COVID-19, precum oboseala și „ceața cerebrală” care fac parte din lista simptomelor long-covid.

Nimeni nu se îndoiește că sistemul nervos central este afectat de boală; dezbaterea se referă însă la probabilitatea ca aceste efecte să se datoreze infectării neuronilor sau unui mecanism indirect, cum ar fi un răspuns inflamator în sângele care irigă creierul - cu implicații diferite pentru prognostic și tratament.

Este posibil ca rezultatele să se dovedească a fi controversate din cauza dificultății de a studia evenimentele moleculare care se desfășoară în momentele de după infectare. Studiile anterioare au folosit modele animale, grupuri de celule stem neuronale și țesut postmortem prelevat de la un număr mic de pacienți cu COVID-19. Studiul de față este cel mai amplu realizat până în prezent pe pacienți Covid-19 și a utilizat o tehnică nouă pentru a capta aceste evenimente timpurii.

O afirmație „destul de îndrăzneață”

Laura Van Gerven, neurochirurg la Universitatea Catolică din Leuven, Belgia, și un alt autor principal al lucrării, a adaptat o formă de chirurgie a bazei craniului pentru a îndepărta țesut din mucoasa și bulbul olfactiv al pacienților cu COVID-19 la aproximativ o oră de la decesul acestora. La 30 dintre pacienți, cercetătorii au reușit să detecteze că virusul încă se replica - ceea ce înseamnă că pacienții au murit în faza acută, contagioasă a bolii.

„Este, fără îndoială, cea mai minuțioasă lucrare realizată asupra țesutului olfactiv uman postmortem Covid” a declarat Stuart Firestein, neurobiolog la Universitatea Columbia din New York.

Firestein a spus, însă, că rezultatele nu au adus prea multă lumină asupra modului în care COVID-19 conduce la disfuncția olfactivă. „Ele nu arată că vreun OSN este deteriorat sau că există mai puține OSN-uri sau că OSN-urile din apropierea celulelor sustentaculare infectate sunt diferite în vreun fel de cele care nu se află în apropierea celulelor infectate”, a explicat neurobiologul.

Debby Van Riel, virusolog la Universitatea Erasmus din Rotterdam, Olanda, a lăudat rigoarea studiului, dar a declarat că afirmația autorilor că SARS-COV-2 nu infectează neuronii este „destul de îndrăzneață”. Doar la șase dintre cei 30 de pacienți, virusul a fost detectabil în mucoasa olfactivă propriu-zisă. „Cifrele sunt foarte mici pentru a trage concluzii definitive”, a mai adăugat ea, potrivit The Guardian.