Sărbătoare mare la români. Tradiții și obiceiuri

Sărbătoare mare la români. Tradiții și obiceiuri

Biserica Ortodoxă Română și greco-catolicii sărbătoresc pe data de 24 februarie Întâia şi a doua aflare a Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.

Din Sfânta Evanghelie cunoaștem că Irod, la un ospăț prilejuit de sărbatorirea zilei sale de naștere, a poruncit tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei.

Pentru că se temea ca Botezătorul ar putea invia dacă trupul ar fi fost îngropat alături de cap, Irod nu a dat ucenicilor decât trupul sfântului, care a fost îngropat în Sevastia. Capul a fost îngropat de Irodiada în curtea sa, la mare adâncime.

Potrivit tradiției, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei ți l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut. Aceasta e socotită cea dintâi aflare a sfântului cap. După un timp, un proprietar bogat și slăvit a crezut în Hristos, ți lepădând poziția socială și toată deșertăciunea acestei lumi, s-a făcut monah luându-și numele de Inochentie. Ca monah, el s-a sălășluit chiar la locul unde se afla îngropat capul Botezătorului Ioan. Dorind să-si zidească o chilie, el a săpat adânc și a descoperit un vas de pământ în care se afla un cap, ce prin descoperire dumnezeiască a aflat că este al lui Ioan Botezătorul. El a cinstit cu evlavie acele sfinte moaște, apoi le-a îngropat la loc acolo unde le-a găsit.

Ne puteți urmări și pe Google News

Capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost prezent aici până în vremea Sfinților Împărați Constantin ți Elena, când, prin doi monahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa, în Siria, la un olar. În anul 453, episcopul Uranie al Emesei, l-a așezat în biserica din aceasta cetate. Aceasta este socotită a doua aflare a cinstitului cap al Botezătorului.

Tradiții ți obiceiuri

Când prăznuim Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, există credința în popor că nu trebuie să se folosească cuțitul, totul se rupea cu mâna.

În popor se vorbea și de începerea unui post, numit „de la cruce până la cruce”, un post care ținea până pe 14 septembrie (Inaltarea Sfintei Cruci), neconsemnat în calendarul crețtin, care avea rolul de a-i curăți pe cei care au săvârțit omoruri sau alte păcate grave.

Tot în popor era întâlnită și interdicția de a tăia și mânca fructe și legume cu forma rotundă, potrivit romaniatv.net