Un studiu recent arată că România a încălcat de cele mai multe ori drepturile omului, având cele mai multe sesizări la CEDO. Raportul a concluzionat că România se află pe primul loc în clasamentul celor mai „rele” țări.
Un nou raport a constatat că România este de departe cel mai grav „violator” al drepturilor omului în UE. Studiul, elaborat de Procesul Due și Centrul de Cercetare a Economiilor Post-Comuniști (CRCE), a constatat că, cu un total de 272 de încălcări ale drepturilor omului constatate de CEDO din 2014 până în 2017, România se află pe primul loc în „clasamentul” celor mai „rele” țări.
Marea majoritate a acestor încălcări au fost în conformitate cu articolul 3 și articolul 6 din CEDO (238 din cele 272 de cazuri). În ceea ce privește tratamentul inuman sau degradant, România se situează cu consecvență în spatele Rusiei în cadrul Consiliului Europei. Pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, singurele țări dintre cele 47 de membri ai Consiliului Europei cu un record mai grav sunt Rusia și Turcia.
Raportul, publicat la 1 august, vine într-un moment oportun, scrie Neweurope. Lupta anti-corupție a României, de mult timp obiectul unor acuzații deranjante de abuz de putere și de improprietate, a ajuns la un moment critic. Laura Kovesi, procurorul-șef al Direcției Anticorupție (ADN), care a servit mult timp și a fost apreciată, a fost înlăturată din funcția sa, după o bătălie prelungită de voințe între președintele Iohannis, Curtea Constituțională și ministrul Justiției, Tudor Tudorel.
Ultimul dintre aceste trei are acum o hotărâre crucială, cu interviuri pentru înlocuirea ei în curs de desfășurare. Alegerea lui are potențialul de a înlătura tentativa de abuz față de justiția românească. În această săptămână sa zvonit că Tudorel amână numirea pentru a împiedica președintele să exercite un drept de veto asupra alegerii sale. Alegerea va arăta dacă România - și, în consecință, Europa - este gravă în privința principiului prezumției de nevinovăție și a modului corect de justiție.
Bătălia de lungă durată a început în luna februarie a acestui an, când Tudorel a recomandat-o lui Kovesi să fie demis, acuzând-o că a acționat dincolo de responsabilitățile ei și a abuzat efectiv poziția ei. Acest lucru este susținut de un adevărat catalog al unor delicte deliberate. În luna februarie, procurorii DNA de rang înalt, care lucrau sub autoritatea lui Kovesi, au fost înregistrați discutând încercările de fabricare a probelor. Acest lucru a urmat unei înregistrări din vara trecută, unde a fost auzită îndemnarea subordonaților să investigheze biroul Primului Ministru în represalii pentru încercările lor de a limita autoritatea sa. Mirosul justiției politizate, care era atins de mandatul ei, sa dovedit a fi prea mult. Deci, care e următorul pas în lupta împotriva corupției?
„Primul pas trebuie să fie eliminarea relației toxice a ADN-ului cu Serviciile de Securitate din România (SRI). Cele două organe, parte integrantă a luptei împotriva corupției, au dezvoltat o relație care a creat potențialul de abuz în sistemul judiciar. Această alianță auto-servitoare, cimentată printr-un protocol de cooperare la începutul acestui an, amintește în mod corespunzător de justiția comunistă, condusă de Securitatea temut. Această relație a fost extinsă la manipularea judecătorilor, SRI fiind acuzată de o Comisie parlamentară că urmărește să influențeze decizia judecătorilor în cazurile ADN, chiar și prin utilizarea Facebook. România trebuie să repare nu doar imaginea ei, ci și răspunderea democratică a acestor două instituții foarte importante pentru instituțiile țării.
Acum este momentul pentru a se asigura că astfel de măsuri sunt luate. Orice întârziere va fi prea târziu. În ianuarie 2019, România își va asuma Președinția Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de șase luni. În acest timp, țara va încerca să-și sporească profilul în cadrul UE pentru a impune integrarea în spațiul Schengen. Aceasta este zona care cuprinde 26 de state europene care au eliminat oficial pașaportul și toate celelalte tipuri de control de frontieră cu alte state Schengen”, mai scrie sursa citată.