O şansă istorică pentru România o reprezintă iniţiativa deputatului european Siegfried Mureșan. Comisia Europeană a inclus prioritățile românului în proiectul de buget al UE pentru 2018: 2,2 miliarde de euro în plus pentru locuri de muncă și siguranța cetățeanului. Guvernul României trebuie să se asigure că absoarbe aceste fonduri europene în contextul în care propunerea CE prevede o creştere de până la 160,6 miliarde de euro, cel mai mare buget anual din istoria Uniunii Europene. În proiect este prevăzut un buget mare pentru cercetarea în domeniul apărării şi fonduri pentru Republica Moldova.
Şansă istorică pentru Romnia. Comisia Europeană a prezentat, marţi, în Comisia pentru bugete a Parlamentului European, proiectul de buget al Uniunii Europene (UE) pentru anul 2018 care include și prioritățile solicitate de deputatul european Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European pentru Bugetul UE din 2018, privind creșterea economică, locurile de muncă și siguranța cetățeanului. Proiectul prezentat de Comisia Europeană prevede o creștere totală de circa 2,2 miliarde de euro a bugetului european, comparativ cu anul 2017, până la o valoare de 160,6 miliarde de euro, cel mai mare buget anual din istoria Uniunii Europene.
„Este bine că prioritățile pe care le-am solicitat în calitate de negociator-șef al Parlamentului European au fost incluse de Comisia Europeană în proiectul de buget al Uniunii Europene pentru 2018. Soluția la întărirea competitivității economice a Uniunii Europene o reprezintă investițiile în infrastructură, cercetare, inovare, educație și întreprinderile mici și mijlocii (IMM). De aceea, este o decizie corectă creșterea cu 7,3% a alocărilor pentru Programul de cercetare «Orizont 2020», cu 9,5% a alocărilor pentru Programul de mobilitate universitară «Erasmus+», și cu 8,7% a alocărilor pentru Mecanismul «Conectarea Europei». De asemenea, salut propunerea Comisiei de a crește alocările financiare pentru toate fondurile structurale. Sunt mărite cu 25% plățile pentru fondurile de coeziune. În felul acesta, ne asigurăm că sunt suficienți bani în bugetul de anul viitor pentru ca facturile cu fondurile de coeziune să fie plătite imediat. Acum, Guvernul României trebuie să se aigure că absoarbe aceste fonduri europene. De asemenea, avem o creștere de 46 de milioane de euro a alocărilor pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan după după prezentarea proiectului de buget de către Comisia Europeană.
Siegfried Mureșan a adăugat că este foarte importantă propunerea de a crește cu 60% bugetul alocat cercetării în domeniul apărării. În fapt, a spus deputatul european, acest fapt reprezintă angajamentul Parlamentului European de a investi în mod inteligent în cercetarea din acest domeniu evitând dublarea cheltuielilor și a eforturilor.
„Mai departe, Parlamentul European se va asigura că Bugetul UE din 2018 va fi echipat cu toate mijloacele necesare pentru a gestiona prioritățile și provocările noastre. Nu vom accepta din partea Consiliului UE să reducă cu niciun euro bugetul UE de anul viitor și vom căuta să îmbunătățim liniile bugetare despre care considerăm că necesită mai multă atenție", a mai spus eurodeputatul Siegfried Mureșan.
Primul negociator şef din România
Deputatul european Siegfried Mureșan este primul român desemnat negociator-șef al Parlamentului European pentru Bugetul anual al UE.
Ce importanţă are un negociator-şef în stabilirea priorităţilor bugetare ne-au explicat reprezentanţii echipei de comunicare a deputatului european Siegfried Mureșan.
Raportorul Parlamentului European (denumit și negociator-șef) pentru bugetul anual al Uniunii Europene trasează prioritățile politice ale Parlamentului pentru bugetul european și negociază, în numele acestuia, cu președinția Consiliului UE și cu Comisia Europeană forma finală a bugetului anual. Procedura bugetară anuală a început oficial astăzi odată cu transmiterea de către Comisia Europeană către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene a proiectului de buget pentru anul 2018. Consiliul UE se pronunță în primă fază asupra acestei propuneri, iar, apoi, Parlamentul European poate amenda această poziție a Consiliului UE. Ca urmare, se poate ajunge la procedura de conciliere bugetară, în care Consiliul UE, pe de o parte, şi Parlamentul European, pe de alta, negociază forma finală a bugetului pentru anul următor, care trebuie să se facă în termen de maximum 21 de zile de la demararea procedurii de conciliere. După aceasta, Parlamentul European votează în plen forma finală a bugetului anual. În cazul în care în cele 21 de zile prevăzute de procedura concilierii, cele două instituții nu reușesc să ajungă la un acord, Comisia Europeană este obligată să prezinte un nou proiect de buget, iar procedura enunțată mai sus se reia. Consiliul se pronunță și asupra acestui proiect, Parlamentul din nou poate amenda poziția Consiliului, iar, ulterior, se intră într-o nouă conciliere bugetară.