Un român din zece nu are încredere în vaccinuri, însă ele sunt recomandate de medici pentru prevenirea bolilor majore.
În lume, aproximativ trei milioane de persoane mor anual din cauza unor boli care puteau fi prevenite prin vaccinare. În România, una din trei persoane are extrem de puţină încredere în vaccinare, iar unul din zece români se îndoieşte de acest act medical, arată un studiu realizat în luna martie, la nivel naţional, de compania Totem Communication.
În ultimii ani, numărul românilor care au făcut vaccinări obligatorii a scăzut cu 5%, mai ales din cauza scepticismului faţă de acest subiect.
Mai puţine imunizări în ultimii ani
„Accoperirea vaccinală în România este de 90%, însă acum cinci-şase ani era de 95%”, a spus Adriana Pistol, şefa Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile, în cadrul unei conferinţe care a avut loc ieri. Epidemiologul Geza Molnar susţine că scăderea a fost cauzată de numeroasele mesaje împotriva vaccinării care au apărut în ultimul timp.
Specialiştii în domeniu susţin că majoritatea persoanelor care nu sunt vaccinate se vor îmbolnăvi la contactul cu microbul, iar formele de boală pe care le pot face sunt grave, cu risc mare de complicaţii şi chiar deces. Dintre persoanele vaccinate, foarte puţine se îmbolnăvesc, iar riscul de complicaţii este mic.
Efectele adverse sunt minore
„Vaccinurile sunt foarte sigure, iar reacţiile adverse, rare. Există situaţii în care acestea apar, dar ele sunt controlabile şi relativ uşor de îndepărtat. Cu siguranţă însă, nici un fel de reacţii adverse nu se compară, nici pe departe, cu riscurile implicate de apariţia bolii care putea fi prevenită prin vaccinare”, ne-a declarat medicul epidemiolog Geza Molnar.
Când, după imunizare, apar reacţii adverse înseamnă că procedura nu s-a respectat. „Condiţiile de transport au fost improprii, condiţiile de stocare nu au fost corecte, nu s-au respectat avertismentele şi contraindicaţiile vaccinului”, a spus Katharina Hartmann, reprezentanta companiei Crucell Berna Lcd, de presă de la Annecy (Franţa). Alte greşeli posibile: să nu se nu ţină cont de orarul stabilit, să se folosească un produs expirat, un diluant greşit sau să se dozeze incorect vaccinul. Specialista spune că, în cazul în care imunizarea nu s-a făcut corect, intervin infecţiile, reacţiile negative la tratament, răspuns la alergeni şi la toxine şi traume.
Controverse privind vaccinurile mai vechi
Orice vaccin nou apărut pe piaţă naşte controverse. Aşa s-a întâmplat şi în 1996, când aproape 200 de persoane s-au îmbolnăvit de scleroză multiplă sau alte boli ale sistemului nervos central, după ce s-au vaccinat contra hepatitei B. Cei care s-au vaccinat au atenţionat atunci guvernul francez să stopeze campania de imunizare pentru şcolari.
Experţii au spus că atunci s-au făcut nouă studii epidemiologice pentru a estima riscul unei asocieri dintre vaccinarea cu hepatita B şi scleroza multiplă. Dacă la primele studii au fost câteva inadvertenţe, în cele din urmă nici unul dintre studii nu a arătat că ar exista vreun risc. Autorităţile din sănătate din lumea întreagă recomandă în continuare vaccinarea contra hepatitei B.
STATISTICĂ
Evoluţia bolilor infecţioase în Europa