Un calificativ mai bun acordat României ar putea însemna venirea unor noi companii străine, un nou val de angajări, salarii mai mari şi credite mai ieftine.
Creşterea ratingului suveran al României, anunţată recent de Fitch, reprezintă o veste bună nu numai pentru economia României ca ansamblu, dar şi pentru oamenii de rând.
Printre efectele pozitive, analiştii enumeră ieftinirea creditelor accesate de statul român, venirea mai multor investitori străini, scăderea dobânzilor la credite pentru firme şi populaţie, creşterea ofertelor de locuri de muncă şi, implicit, salarii mai mari.
Cel mai mare avantaj pe care îl câştigă România prin majorarea ratingului de ţară este o imagine mai bună în ochii investitorilor străini, consideră Florin Jianu, preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România. Asta mai ales în condiţiile în care multe ţări din regiune se confruntă cu probleme.
El spune că şi micii întreprinzători vor avea de câştigat: "Venirea multor companii mari dă de lucru la mii de IMM-uri, se creează locuri de muncă şi, până la urmă, va impulsiona şi dezvoltarea infrastructurii".
Riscul efectelor perverse
Totuşi economiştii avertizează asupra unor posibile efecte perverse, precum creşterea datoriilor contractate de către statul român, un salt major al preţurilor şi intrarea pe piaţă a unui nou val de speculatori, asemănător celui de dinainte de 2008, care să antreneze o evoluţie economică nesănătoasă.
Un posibil efect pervers ar fi creşterea datoriilor contractate de stat, consideră Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată. Potrivit acestuia, costul riscului de ţară (CDS) va scădea, dar este puţin probabil ca dobânzile pentru credite aplicate de băncile din România să scadă în viitorul apropiat.
Şi Valentin Lazea, economistul- şef al BNR, consideră că românii trebuie să se obişnuiască cu ideea că tipul de creştere economică existent până în 2008 nu este unul sănătos.
"România trebuie să decidă dacă adoptă modelul Greciei sau pe cel al Germaniei. Adică, ori trăim pe datorie, ori investim în producţie şi susţinem exporturile pentru a avea o dezvoltare economică sustenabilă", a subliniat acesta.
EVOLUŢIE
Cum s-a modificat ratingul în ultimii ani
România începe să-şi recâştige credibilitatea ca destinaţie pentru investiţii, după ce Fitch a anunţat creşterea ratingului României de la"BB+" la "BBB-". Ratingul suveran al unei ţări este echivalent cu ratingul pentru credite pe termen lung în valută. Acest indicator reprezintă evaluarea agenţiilor de rating pentru riscul asociat împrumuturilor pe termen lung în valută.
România a obţinut încrederea agenţiilor de rating, care ne-au recomandat ca destinaţie oportună pentru investiţii, abia începând cu finele anului 2004, când Fitch nea crescut ratingul de ţară la "BBB-". Ulterior, în anii 2005-2006, şi alte agenţii, precum Standard & Poor’s şi Moody’s, ne-au inclus în clubul statelor atractive pentru investiţiile străine. Însă, odată cu venirea crizei economice, perioada de boom s-a încheiat.
În toamna anului 2008, Fitch şi Standard & Poor’s ne-au tăiat ratingul, aruncându-ne în categoria "junk", nerecomandată investiţiilor, din cauza deficitelor mari şi pe fondul temerilor agenţiei "privind cadrul politicilor macroeconomice locale şi capacitatea statului de a evita o criză financiară şi economică severă", după cum anunţase instituţia. (Ana Bâtcă)
ÎN CĂUTARE DE SOLUŢII
Problemele structurale rămân nerezolvate
Acest nou rating de ţară nu va rezolva anumite probleme structurale ale României, cum ar fi absenţa proiectelor eficiente şi lipsa de motivaţie a multor angajaţi.
"Investitori străini pregătiţi să aducă în România sume mari de bani existau şi până acum. Se întorceau însă mereu în ţările lor cu 99% din sumele cu care veneau, pentru că nu găseau proiecte clare de investiţii", consideră Călin Ştefănescu, managing director Tjobs.ro, website dedicat persoanelor care îşi caută un loc de muncă în străinătate.
Potrivit acestuia, nu vor vedea schimbări pozitive majore pe piaţa muncii din România, ba chiar dimpotrivă, există posibilitatea unor veşti nu prea bune pentru angajaţii din clasa medie.
"Caut orice de lucru"
"Din păcate, fraza pe care o auzim cel mai des de la românii care vor să plece în străinătate este «caut orice de muncă». Există o problemă majoră la acest nivel al percepţiei angajaţilor, care trebuie schimbată", ne-a declarat Ştefănescu. O altă posibilă problemă care trebuie rezolvată este cea a inflaţiei, crede Eliza Nechifor, coordonator marketing şi comunicare în cadrul Manpower România.
Potrivit acesteia, o eventuală creştere a salariilor ar putea fi anulată de o majorare semnificativă a preţurilor. În plus, trebuie rezolvată problema majoră a lipsei de personal calificat. "Recentele rezultate de la Bac arată foarte clar dezechilibrul dintre sistemul de învăţământ existent şi cererea de pe piaţa forţei de muncă", a subliniat Nechifor.
Potrivit unui studiu realizat de compania de resurse umane Manpower, lipsa cunoştinţelor de afaceri şi a studiilor de specialitate reprezintă unul dintre principalele motive pentru care angajatorii din România nu reuşesc să acopere poziţiile existente. Astfel, peste 50% dintre companii au probleme în ocuparea poziţiilor cheie din interiorul organizaţiilor.