Intervenția ANAF din cursul zilei de joi la sediul redacție Rise Project, văzută de mulți ca o tentativă de intimidare a liderul PSD, Liviu Dragnea, la adresa jurnaliștilor, naște noi scenarii după ce materialul a cunoscut lumina tiparului.
Jurnaliștii de la Rise Project au obținut un raport secret al Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI), elocvent și detaliat, despre relațiile șefului PSD în județul Teleorman, controlul pe care Dragnea îl are asupra firmei Tel Drum, lucrările fictive din județ, dar și obținerea nefondată a unor fonduri colosale din bugetul statului.
Dezvăluirile făcute și pe care le puteți citi în rîndurile următoare sau pe riseproject, întăresc un al doilea subiect al investigației, dar care se îmbină perfect cu raportul secret: dorința lui Dragnea de a avea controlul absolut asupra DGPI, fără să nu mai existe avizul CSAT.
Actul secret se axează pe organizația care conduce, sub bagheta lui Dragnea, întregul județ Teleorman. Întregul raport este din 2011, iar sub denumirea “Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al județului Teleorman”, acesta scoate la iveală amănunte care șochează cetățenii simpli. De menționat că raportul, în ciuda faptului că șochează prin amănunte, nu a ieșit niciodată din DGPI. Pînă acum.
Descrie o „rețea infracțională compusă din persoane cu putere de decizie în județ” prin care Liviu Dragnea, baron local, fraudează fonduri europene și guvernamentale, se precizează în demersul jurnalistic.
În ciuda faptului că Dragnea s-a delimitat întodeauna de controversata firmă Tel Drum, documentul îl identifică pe liderul PSD ca fiind deținătorul majoritar al acțiunilor la purtător de la firmă. Important în această mențiune este termenul de “acțiuni la purtător”. Acestea sunt certificate anonime, iar aproape toate acțiunile în firmă rămîn secrete, departe de ochiul indiscret al curioșilor.
La vedere, însă, corporația este controlată de apropiații lui Dragnea: Marian Fișcuci-prieten cu liderul PSD din școala generală, Adrian Simionescu – cumnatul lui Dragnea, Cristian Duică, Petre Pitiș, dar și jurnaliști locali.
Raportul secret al DGPI scoate la suprafață și o serie de tranzacții subevaluate între Bombonica, fosta soție a lui Dragnea, tocmai cu liderul PSD, dar și finanțări ilegale de care PSD ar fi avut parte din partea Tel Drum în perioada 2008-2009.
Una dintre cele mai interesante părți ale notei secrete o reprezintă relația dintre Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu.
Conform Riseproject, totul a început în 2005 cu 257 de miliarde de lei vechi pe care Tăriceanu i le-a dat lui Dragnea pe mână. Primul era premier, celălalt conducea Consiliul Județean, iar în Teleoman erau inundații grave în acel an. Apa spulberase un pod pe care tocmai îl reparase firma Tel Drum. A fost o lucrare fictivă, scriu ofițerii DGPI, dar pe fondul calamităților naturale, Tăriceanu i-a alocat banii lui Dragnea cu titlu de forță majoră. Asta a permis negocieri cu o singură sursă, evitarea lictațiilor publice, până când fondurile au ajuns la Tel Drum – constatau ofițerii DGPI.
Un an mai târziu, tot pe bani publici, a venit adevărata infuzie de capital.
Informarea făcută de DGPI este clară și șocantă în același timp: „în cursul anului 2006, datorită lipsei fondurilor la capitolul drumuri județene, Liviu Nicolae Dragnea propune și obține aprobarea consilierilor județeni pentru contractarea unui credit pe 20 de ani în valoare de 400 milioane de euro pentru refacerea drumurilor județene (…) câștigătorul fiind tot SC Tel Drum SA, care și-a asigurat lucrări pe o perioadă de 3 ani.” Fără cuvinte!
Jurnaliștii au chestionat oamenii care au avut acces la raport sau care au fost implicați în operațiune. Primul intervievat, Alexandru Croitorescu, comandant adjunct al DGPI în 2011, afirmă că nu poate să discute despre nota care cladină puternic, poate chiar definitiv, scaunul regal al lui Dragnea. Este și înțeles de ce aplică legea tăcerii. “Croitorescu a ieșit din DGPI în 2013 și s-a pensionat de tot în primăvara lui 2016, după ce a ocupat și alte funcții în Poliția Română. Acum, în civilie, lucrează în subordinea lui Liviu Dragnea ca expert de securitate la Departamentul de Afaceri Interne al Camerei Deputaților”, precizează demersul jurnalistic.
Nu se eschivează, însă, chestorul Liviu Popa, șeful Poliției Române din perioada 2010-2012, care certifică raportul. „Pot să confirm că-i foarte adevărat că inspectorul-șef (n.r. – Ciorobescu) m-a informat cu privire la anumite aspecte care îmbrăcau o formă penală, aspecte legate de o societate Tel Drum din Teleorman, de un hotel, dacă-mi aduc aminte bine, cumpărat pe Tel Drum, cu ceva asfaltări doar pe hârtie. Am fost personal în Teleorman în perioada respectivă și-mi aduc aminte că au declinat dosare, dacă nu mă înșel, către cine era competent, Parchetul General sau alte structuri ale Parchetului.
Comisarul Iulian Cioroborescu, care în 2011 era comandantul Poliției din Teleorman,recunoaște documentul și afirmă că toți cei implicați în acest raport au început să aibă probleme la muncă.
„I-am dus-o acolo. Era o informare amplă, întinsă pe mai multe pagini, care se referea la lucrări fictive și licitații trucate în favoarea Tel Drum. Îl făcuseră băieții de la DGPI și se vedea asta limpede din modul de redactare. Era specific lor. Au scris tot ce știau despre firmele și oamenii lui Dragnea.
Raportul secret despre Dragnea, Tel Drum și relațiile de la vîrful puterii sunt legătura celui de-al doilea subiect important dezbătut: dorința Guvernului de a scoate avizul CSAT din numirea directorului DGPI.
Deși Dragnea declara, în momentul în care scandalul a explodat, că sunt alte instituții mai importante decăt DGPI și nu înțelege de ce instituția are nevoie de acest aspect capital, dezvăluirile actuale și modul în care Guvernul a procedat cu Articolul 8, cel care menționează acest aviz CSAT, pun situația într-o altă lumină.
În primul rind, trebuie precizat că avizul CSAT este o formă de control încrucișat a deciziilor supreme în stat. Înseamnă că șeful DGPI trebuie acceptat de Președintele României și consilierul său de securitate, de șefii SRI și SIE, șeful Statului Major General, dar și de miniștrii de la Apărare, Interne, Finanțe, Justiție și Economie.
Exact de ceea ce Guvernul, prin 37 de amendamente formulate asupra schimbărilor, a dorit să scape. Prin mai mulți pași, punctați de Rise Project, Guvernul și grupul de putere încearcă să îi ofere control total lui Carmen Dan asupra DGPI.