Evenimentul Zilei > Istoria secreta > S-a mai aflat ceva tulburător despre Nicolae Ceaușescu! Un martor a vorbit după 48 de ani
S-a mai aflat ceva tulburător despre Nicolae Ceaușescu! Un martor a vorbit după 48 de ani

S-a mai aflat ceva tulburător despre Nicolae Ceaușescu! Un martor a vorbit după 48 de ani

De-a lungul deceniilor, despre fostul dictator Nicolae Ceaușescu au apărut multe dezvăluiri, dar ca aceea a marelui arhitect Gheorghe Leahu n-au fost prea multe. Proiectantul magazinului Unirea l-a cunoscut personal pe Ceaușescu și a observat astfel că Geniul Carpaților suferea de megalomanie și era înconjurat de foarte mulți nomenclaturiști care își jucau ridicol rolul de lachei. Mai mult, Leahu a fost siderat când a constatat cât de incult era Nicolae Ceaușescu.

Publicate pe site-ul Memorialului Sighet, mărturiile reputatului arhitect născut în Basarabia au valoare istorică însemnată. Mai jos sunt impresiile acestuia după prima întâlnire cu cel care a fost simbolul Epocii de Aur.

Totul s-a întâmplat la începutul anilor 1970. La acea vreme, Gheorghe Leahu s-a prezentat în fața lui Nicolae Ceaușescu pentru a-i prezenta planurile viitorului magazin Unirea.

Consemnările celui care a fost implicat și în ridicarea marilor cartiere bucureștene apar în Analele Sighet 10: Anii 1973-1989: Cronica unui sfarsit de sistem, comunicari prezentate la Simpozionul de la Memorialul Sighet (5-7 iulie 2002), Editor Romulus Rusan, Fundaţia Academia Civică, 2003.

„Am o profesie splendidă, care în anii de totalitarism a fost supusă unor profunde umilinţe. Lucram ca arhitect în cel mai mare institut de proiectare din ţară, Proiect-Bucureşti. Aproape 2.000 de arhitecţi, ingineri, proiectanţi şi desenatori eram subordonaţi direct primarilor comunişti care s-au perindat: Dincă, Cioară, Pană, Olteanu.

Sclavii ambiţiilor «genialului arhitect Ceauşescu»

Cu fiecare an care trecea, ne-am transformat în sclavii ambiţiilor tot mai aberante ale «genialului arhitect Ceauşescu» Primul meu contact direct cu Ceauşescu a fost la prezentarea machetelor şi planurilor pentru marele magazin universal Unirea, obiectiv pe care l-am proiectat în calitate de autor şi şef de proiect complex în anii 1973-1974.

Gheorghe Leahu

După ce am studiat temeinic aproape tot ce se proiectase în materie de magazine universale în întreaga lume, după ce împreună cu colectivul meu am redactat planurile, faţadele, secţiunile şi o machetă la scara 1/200 m-am înfăţişat, însoţind pe primar, ministrul Comerţului, Nicolae Bozdog, şi arhitectul-şef al Capitalei, Tiberiu Ricci, în cabinetul de lucru al lui Ceauşescu din clădirea C.C. al. P.C.R., actualul sediu al Senatului.

Prezentarea machetelor a devenit obligatorie. Dorind să explic într-un limbaj limpede, profesional ce reprezintă planşele afişate acolo, am constatat, cu stupoare, că Ceauşescu nu înţelegea absolut nimic, fiind incult şi nefiind pregătit să descifreze ce înseamnă un plan, o secţiune sau o altă planşă desenată.

Celebrul Institut Proiect-Bucureşti

Astfel că, permanent, se rotea cu indicaţiile sale numai în jurul machetei. În acea perioadă, pentru orice investiţie din România din toate domeniile, prezentarea machetelor a devenit obligatorie. În Institutul Proiect-Bucureşti s-a înfiinţat şi s-a dezvoltat de la an la an un atelier întreg specializat în machete care, împreună cu noi, autorii proiectelor, fabrica, contracronometru, machete din polistiren la scara 1/1.000, 1/500, 1/200, 1/100 şi chiar la scara naturală 1/1 pentru toate obiectivele unicat şi ansamblurile ce se prezentau «sus».

Când prezentările de lucrări se făceau la faţa locului, acolo unde urma să fie implantată o nouă investiţie, Ceauşescu dădea adevărate spectacole în aer liber. De foarte multe ori, îmbrăcat în costume de culoare deschisă, pentru a se evidenţia, purtând permanent pe cap şapca tovărăşească, ce-i atesta apartenenţa la clasa muncitoare, Ceauşescu dădea agitat din mâini în dreapta şi în stânga, înconjurat de un cerc larg de auditori ce-i sorbeau indicaţiile.

Dezvăluiri incredibile despre Elena Ceauşescu. Nu vă puteţi imagina pe cine imita „Tovarăşa”

Toţi activiştii purtau la ei permanent carneţele în care notau, nepierzând niciun cuvânt, tot ceea ce trasa Ceauşescu pe teren. Precipitaţi, redactau apoi în sediile partidului celebrele note ale Cancelariei C.C. al P.C.R., care ni se transmiteau nouă pentru îndeplinire.

Sunt de notorietate unele confuzii de interpretare ale indicaţiilor, în care martorii oculari, activiştii de partid, reveneau după plecarea genialului conducător, pentru a stabili cu precizie de unde până unde a arătat el cu braţul întins să se amplaseze un combinat, de unde până unde să se demoleze un cartier al vechiului Bucureşti.

Slugoii de lângă Ceaușescu

Slugărnicia întregului eşafodaj de partid comunist în faţa lui Ceauşescu i-a amplificat acestuia gustul de a dicta soluţii peste capul profesioniştilor, în cazul meu al arhitecţilor şi urbaniştilor ţării. După ce am realizat personal câteva proiecte-unicat importante, am fost promovat în funcţia de arhitect-şef al unui mare colectiv de arhitecţi, ingineri, proiectanţi şi astfel am avut prilejul să asist la circa 40 de prezentări de proiecte şi machete în faţa lui Ceauşescu, în intervalul 1977-1989.

Machetele investiţiilor bucureştene erau prezentate «sus» de primarii Dincă, Cioară, Pană, Olteanu, de arhitecţii-şefi al Capitalei, de miniştri şi de prototipul activistului de partid limitat, incult şi slugarnic, primul-vicepreşedinte al Primăriei Capitalei, tovarăşul Dumitru Necşoiu.

Noi, posesorii de diplomă de arhitect, nu eram invitaţi la aceste prezentări la înalt nivel decât pentru a-i scoate din încurcătură pe activişti, cărora adesea Ceauşescu le punea întrebări atât de neaşteptate încât aceştia, nefiind în stare să răspundă, apelau la noi, se arată pe memorialsighet.ro.

Distincții pentru Gheorghe Leahu

Patriarhul Daniel i-a oferit arhitectului diploma omagială și medalia comemorativă a anului 2018.

În 2003, Gheorghe Leahu a primit titlul de cetăţean de onoare al Sectorului 4. Albumele sale, Bucuresti – arhitectură şi culoare, Lipscanii – centrul istoric al Bucureştilor, Bucurestiul disparut, Distrugerea Manastirii Vacaresti, Bucuresti – portretul unui oraş, Bucuresti – “Micul Paris”, urmăresc îndeaproape devenirea istorică a Bucureştilor.

„Arhitect și acuarelist, Gheorghe Leahu s-a născut la 10 mai 1932 la Chişinău, iar în 1940 a ajuns la Bucureşti împreună cu familia. A urmat cursurile de arhitectură ale Institutului de Arhitectură Ion Mincu între anii 1951-1957. Aici a avut ocazia să se formeze sub îndrumarea unor profesori de formaţie occidentală, care au activat ca arhitecţi în România interbelică, precum Duiliu Marcu sau Octav Doicescu.

Aceştia i-au cultivat un respect deosebit faţă de patrimoniul construit. În perioada 1957-1991 a lucrat ca arhitect în cadrul Institutului Proiect Bucureşti, care realiza planurile urbanistice şi de arhitectură pentru Capitala României, fiind responsabil pentru proiectarea unor clădiri emblematice construite între anii 1970 – 1980‟, se arată pe muzeulbucurestiului.ro.