S-a descoperit cum pot fi înfrânte Rusia și China. Care este asul din mâneca Statelor Unite

Pe 12 iulie 2018, USS Racine și-a cunoscut soarta. Nava de aterizare a tancurilor a fost lovită de patru tipuri diferite de rachete ghidate, dintre care una a declanșat o explozie masivă care a trimis resturi peste mare. O oră mai târziu, nava de cinci mii de tone s-a scufundat pe fundul Oceanului Pacific la 89 de km de Hawaii.

Cel puțin patru servicii militare diferite au participat la sacrificiul lui Racine, participanții folosindu-se de avioane de patrulă, baterii de rachete sol-sol, submarinul Olympia al Marinei SUA și piloți de elicopter din armata SUA. 

Statele Unite și China sunt blocate într-o competiție de securitate, așa că Pentagonul se pregătește pentru un conflict între marile puteri. Beijingul revendică zone uriașe din Marea Chinei de Sud drept ape teritoriale și înființează o rețea de baze militare pentru a-i învălui pe potențialii rivali. Prin urmare, o ciocnire dintre SUA și China s-ar referi la nave, rachete și avioane.

Așadar, Armata caută să rămână relevantă printr-o doctrină care prevede integrarea operațiunilor Armatei cu Marina și Forțele Aeriene în domeniile aeriene, maritime și cibernetice. În ceea ce privește artileria, unii văd potențial într-o încarnare modernă a defunctului Corp de artilerie de coastă, care a protejat bazele și porturile americane de atacuri cu tunuri mari. 

Improvizațiile care aduc moartea. Sute de români, victime

Prognoza meteo, 20 aprilie. Temperaturile cresc ușor, dar ziua e marcată de ploi

Astăzi, bateriile de rachete terestre pot amenința navele aflate la zeci sau chiar sute de km distanță. Cu toate acestea, spre deosebire de Japonia sau Suedia, este puțin probabil ca Statele Unite să aibă nave de război care operează în raza de acțiune a coastei sale. 

Pregătiți pentru schimbarea din Pacific

Astfel de muniții pot fi suficient de precise pentru a lovi o navă, așa cum a evidențiat exercițiul SINKEX, dar ghidarea GPS nu va fi suficientă pentru a lovi o țintă în mișcare, așa că rachetele pot necesita modernizarea sau utilizarea ghidării laser de către o terță parte.  În timp ce această capacitate este destinată bombardării țintelor de pe țărm, generalul comandant al Corpului Marin Robert Neller a vorbit despre interesul său pentru echiparea cu rachete anti-navă în 2016.

Această inițiativă este încurajată de experiența marina a bătăliei de la Guadalcanal din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A doua zi după ce Divizia 1 Marină a aterizat la Insulele Solomon în august 1942, forța de acoperire a Marinei a suferit o înfrângere devastatoare în bătălia de la Insula Savo și a fost forțată să se retragă. 

În urmă cu câțiva ani, Rusia a demonstrat cum ar putea folosi containerele de marfă ca rampe de lansare pentru rachetele de croazieră Klub. Acest lucru ar face ca arma să fie ușor de transportat în timp ce ar fi ascuns-o pentru a nu fi detectată. În exercițiul SINKEX, armata a demonstrat sistemul folosind rachete Naval Strike nou achiziționate. Rachetele de croazieră subsonice pot trece peste mare sau teren pentru a atinge ținte maritime sau terestre de până la 185 km distanță, combinând un GPS și un căutător de infraroșu pentru ghidare.

Desfășurarea AH-64E Guardian la RIMPAC a evidențiat utilizarea activelor aviatice în roluri maritime netradiționale. Chiar și Forțele Aeriene au testat desfășurarea de mijloace precum bombardierele B-52 și A-10 în rolurile de patrulare maritimă și de lovitură navală, în ciuda faptului că acestea sunt concepute pentru misiuni diferite. Astfel, capacitățile anti-navă din ce în ce mai mari ale Armatei și ale Marinei arată dorința de a adapta sistemele de arme concepute inițial pentru o criză în Europa secolului XX, pentru a face față mediului de securitate în schimbare din Pacific în secolul XXI.