S-a decis: protocoalele SRI pot fi declasificate. Sentințele vor putea fi revizuite dacă s-au folosit probe obținute în baza lor

S-a decis: protocoalele SRI pot fi declasificate. Sentințele vor putea fi revizuite dacă s-au folosit probe obținute în baza lor

Camera Deputaților a votat ieri legea care prevede declasificarea Hotărârii CSAT din 2005 în baza căreia s-au încheiat protocoale între SRI și alte instituții ale statului. Proiectul de lege a fost adoptat cu 174 de voturi pentru, 92 împotrivă și 4 abțineri. Legea urmează să fie trimisă președintelui Klaus Iohannis spre promulgare. După care, probele administrate în baza protocoalelor, în dosare, pot fi motive de cereri de revizuire a sentințelor. Camera Deputaților este for decisional.

La data intrării în vigoare a legii se desecretizează toate protocoalele şi/sau acordurile de colaborare şi cooperare încheiate între instituţiile statului român, Serviciul Român de Informaţii, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

 

Măsuri speciale pentru cei care recunosc abuzurile

Ne puteți urmări și pe Google News

Lucrătorii din SRI, precum şi cei din toate instituţiile emitente care pun la dispoziţia Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr. 17/2005 a CSAT nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens, prevede un amendament adoptat.

Persoanele care se consideră vătămate și cred că au fost supuse unor abuzuri au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.

 

Scandal și acuzații

Adoptarea Legii s-a făcut pe fondul unui scandal infernal în plenul Camerei. Opoziția a acuzat Puterea de interese, de încălcarea procedurilor și de faptul că face toate acestea pentru că „își permite”, adică are majoritate. În replică, parlamentarii Puterii spun că „România a redevenit stat poliţienesc ca înainte de 1989”. PNL, PMP și USR au anunțat că atacă Legea la CCR.

„Părintele protocoalelor este Tăriceanu. În 2005, în calitate de premier, a semnat HG 231 care reglementa strategia naţională de luptă împotriva corupţiei şi la anexa 2 pct.4 si 5 stabilea foarte clar obligativitatea încheierii unor astfel de protocoale între SRI, DNA, ÎCCJ şi celelalte instituţii implicate în lupta împotriva corupţiei pentru că s-a considerat că ţine de buna colaborare între instituţii, aceasta neînsemnând că se adaugă la lege. Legalitatea unor protocoale nu se stabileşte întro şedinţă de partid, ci doar de către un judecător. Ceea ce urmăriţi este să redeschideţi toate dosarele din 2005 până la intrarea în vigoare a acestei legi”, a spus deputatul USR Ion Stelian. Deputatul UDMR Marton Arpad le-a reproșat că tolerează și aplaudă metodele ilegale. „Este mult mai trist că există tineri în această ţară cărora li se pare normală această modalitate de activitate a serviciilor secrete care judecă în locul judecătorilor, care ascultă nelegal pe toată lumea şi justiţia acţionează pe baza unor protocoale. Noi nu suntem de acord cu un astfel de sistem, pentru că asta nu este justiţie din punctul nostru de vedere”, a declarat deputatul.

 

Liberalii, de principiu, sunt de acord

Deputatul PNL Ioan Cupșa a declarat, ieri, pentru Evenimentul zilei, că liberalii sunt de acord cu această lege „la nivel de principiu”. „Acele protocoale trebuie declasificate. Principala noastră critică este legată de revizuire. Și mai este legată de procedură. Era o lege organică, nu lege ordinară. Desigur, noi spunem că dacă s-au făcut abuzuri, acestea să fie îndreptate”, a afirmat liberalul.

După declasificare, toate informaţiile cuprinse în aceste documente dobândesc caracter de informaţii de interes public. În ceea ce privește revizuirea, competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei.