La conferinţa intitulată “Tombola Memoriei. Postcomunismul românesc: dosariade, lustraţie et Co.” şi susţinută în data de 11 iunie la IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc), Ruxandra Cesereanu a declarat că va trata tema ei predilectă de cercetare într-un roman cu 40 de personaje.
IICCMER a dat startul conferinţelor „Monica Lovinescu” din cadrul departamentului „Ideologie şi Cultură”. După profesorul Eugen Negrici, a venit rândul Ruxandrei Cesereanu, conferenţiar la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, să invoce evenimentele din piaţa Universităţii din 1990 şi să discute subiectul lustraţiei, într-o companie selectă care îi includea pe Vladimir Tismăneanu, Angelo Mitchievici, Sorin Ilieşiu şi Ioan Stanomir.
La începutul conferinţei, ea a precizat că evenimentul are pentru ea o semnificaţie specială: „prin el închei cei 20 de ani în care m-am ocupat de cercetarea comunismului şi mă retrag strict în literatură (...). Aceasta ţine şi de o opţiune existenţială pe care am avut-o, în sensul în care, după ce scrii o carte despre memorialistica de detenţie şi parcurgi circa 250 de cărţi pline de amintiri legate de suferinţă, după ce scrii o carte despre tortura politică din secolul XX, apoi o carte despre mineriade şi limbajul violent din România şi, nu în ultimul rând, o carte despre revoluţia din 1989, cred că orice cercetător suferă de o intoxicaţie cu violenţă şi e momentul să se retragă sau să îşi caute o altă nişă”, a spus Cesereanu.
La sesiunea de întrebări şi răspunsuri care a urmat, ea a povestit că, dacă va mai avea vreun puseu al cercetării privind tema comunismului, poate se va petrece peste doi – trei ani, când va publica un roman – frescă, realist, la care au provocat-o studenţii, care va conţine 40 de personaje, printre care Ceauşescu, Iliescu etc.
„Există personaje reale care apar şi nu te poţi juca cu astfel de lucruri”, a subliniat Cesereanu. „Repet, cred că am făcut destul (...). Tot ce mi-a stat în putere am făcut”, a declarat autoarea unei părţi din raportul Tismăneanu. Ea a povestit şi că interesul tinerilor privind perioada comunistă se erodează: pentru prima dată, la cursul pe care îl ţine la Facultatea de litere din Cluj, despre literatură şi totalitarism, a intrat în contact cu o generaţie care nu a reacţionat „prea grozav” la el.
„Cei de anul trecut mi-au spus «Doamna profesoară, ar fi cazul să vă reorientaţi către altceva, pentru că nu ne interesează comunismul şi ce s-a întâmplat atunci (...) Nu ne interesează suferinţa. Ceea ce vreţi dumneavoastră este să ne agăţaţi emoţional. N-o să ne lăsăm»”.
Cesereanu a adăugat că studenţii reacţionează însă bine puşi în faţa unor persoane care au trecut prin experienţa detenţiei şi au un discurs coerent, fără clişee, sau când sunt confruntaţi cu documentare.