Editura Evenimentul si Capital

RUŞINEA care apasă Braşovul. Revolta de la 15 noiembrie 1987, comemorată cu un SECURIST TORŢIONAR în fruntea oraşului

colaj_Paraschiv
Autor: | | 122 Comentarii | 9612 Vizualizari

Este 15 noiembrie. La troiţa din faţa Spitalului Judeţean din Braşov se depun coroane de flori, oameni zgribuliţi susţin discursuri despre suferinţele muncitorilor bătuţi şi deportaţi de Securitate după revolta din 15 noiembrie 1987. Un moment de curaj cu care Braşovul se mândreşte. În biroul său cald din Primăria Braşov, fostul maior de Securitate Nicolae Paraschiv are şi el un motiv de mândrie. Stă fără prea multe griji în fruntea Braşovului de peste 12 ani.

31 august 1989. Sediul Securităţii Braşov. Un tânăr palid stă ghemuit de frică într-un birou sărăcăcios. "Ascultă, bă, în p…a mă-tii, tu crezi că o să se ajungă iar ca în 1987, când o şleahtă de nemernici a devastat Comitetul Judeţean de Partid? Recunoaşte, spune tot, că aici intri şi nu mai ştii când ieşi!", răcneşte către tânăr un individ în costum cenuşiu. Este maiorul de Securitate Nicolae Paraschiv, care încearcă să obţină detalii despre "manifestările duşmănoase" ale celui anchetat. Tânărul, un muncitor de 23 de ani, recunoaşte tot. Sorin Boacă, muncitor necalificat la IJPIPS Braşov, a fost luat de acasă în august 1989 şi dus întâi la Miliţie iar apoi la sediul Securităţii. Aici a intrat pe mâinile lui Nicolae Paraschiv. "Am fost chemat la Securitate pentru că am înjurat regimul comunist, pentru că am înjurat personalităţi din conducerea de partid şi de stat, cum ziceau ei, adică pe soţii Ceauşescu. Am fost înjurat, ameninţat şi terorizat de Paraschiv. ‘Aici intri şi nu mai ştii când ieşi', mi-a spus. ‘Nişte idioţi ca voi asta faceţi, azi vă întâlniţi şi înjuraţi, iar mâine vezi ce se întâmplă, ca la 15 noiembrie. Vezi că de aici nu mai ieşi'. Am recunoscut tot, că am înjurat partidul, că am elogiat sistemul capitalist, modul de viaţă din Occident, tot", îşi aminteşte Boacă. Încă mai simte răceala armei securistului la spate. A fost nevoit să meargă la Securitate de vreo 20 de ori, unde era ţinut în anchete nesfârşite. Umilinţe, înjurături, teroare. A fost dat afară şi de la serviciu, din cauza absenţelor, deşi avea două fetiţe mici. Apoi, la scurt timp, a venit Revoluţia. Sorin Boacă nu l-a căutat pe securistul care l-a chinuit însă s-a lovit de el fără să vrea. Nicolae Paraschiv devenise o persoană importantă, avea funcţie mare în Prefectură, iar mai apoi, din 2001, a ajuns numărul doi în Primăria Braşov, fiind numit secretar al municipalităţii. Pe deasupra, fostul securist a obţinut şi brevet de revoluţionar, beneficiind de toate avantajele prevăzute de acest statut Carieră de securist: Revoluţionar cu certificat şi înalt funcţionar la stat Paraschiv a intrat în Securitate în 1974. În 1989 avea gradul de maior. După schimbarea de regim, el se redescoperă luptător anticomunist, devenind din 1992 revoluţionar cu patalama, având certificat de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite. Până în 2001, Nicolae Paraschiv a ocupat poziţii de conducere şi bine remunerate în societăţi cu capital de stat, precum Poiana Braşov SA sau SNP Petrom Bucureşti, pentru ca apoi să se stabilizeze în fruntea Primăriei Braşov. A fost numit în această funcţie de prietenul său, prefectul de atunci al Braşovului, Otilian Neagoe, membru în conducerea filialei locale a PSD. Fost responsabil cu cenzura la Viaţa Studenţească, potrivit scriitorului I.T. Morar, Neagoe este astăzi vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei şi preşedinte al Consiliului Naţional de Supraveghere in Domeniul Feroviar. În 2006, când a trebuit să dea concurs pentru a rămâne pe postul de secretar, Paraschiv a ataşat un CV în care menţiona că în perioada 1974-1989 a lucrat în Ministerul de Interne. De asemenea, a scris cu mâna lui: "Declar pe propria răspundere că nu am deşfăşurat activităţi de poliţie politică". Potrivit legii, persoanele care au efectuat "activităţi de poliţie politică" nu pot ocupa funcţii publice. Ca secretar al municipalităţii, fostul maior de Securitate are un salariu din banii publici de invidiat. Considerat "bugetar de lux" de presă, Paraschiv încasa în 2010 peste 2.000 de euro pe lună, de două ori mai mult decât însuşi primarul. Securistul Nicolae Paraschiv, la scurt timp după ce s-a instalat în fruntea Braşovului Mărturii: "Mă trezeam şi noaptea tremurând că vine să mă ia să mă ducă în beciurile Securităţii" Mărturiile celor anchetaţi de Paraschiv în perioada în care lucra la "Ministerul de Interne" spun totul despre natura activităţilor desfăsurate de acesta. "În timpul anchetelor Paraschiv mi-a luat declaraţii sub presiune, ameninţându-mă şi aducându-mi injurii grosolane. A ajuns până acolo încât îmi spunea, urlând, că, dacă nu spun tot, nu voi mai ieşi niciodată din beciurile Securităţii", povestea inginerul Marius Troenaru. O experienţă la fel de terifiantă a avut şi Maria Pitul, asistentă la Spitalul Judeţean Braşov, anchetată în perioada 1980-1981 pentru că asculta "Europa Liberă" : "Paraschiv m-a ameninţat cu duritate că dacă nu voi scrie ce-mi spune el mă va trimite ‘pe mâna băieţilor care se poartă mai urât'. De frica bătăilor şi torturilor am scris ce mi-a dictat el. Imediat Paraschiv a convocat o şedinţă cu toate colegele mele, şi cu mine, şi le-a cerut să ia poziţie şi să mă condamne ca duşman al poporului. M-a urmărit şi supravegheat apoi tot timpul iar eu am ajuns să fiu aşa de înspăimântată că mă trezeam şi noaptea tremurând că vine să mă ia să mă ducă în beciurile Securităţii." Însă cea mai fidelă mostră a activităţilor avute de actualul înalt funcţionar public este chiar raportul semnat cu mâna lui în cazul Sorin Boacă. "Din datele pe care le deţinem rezultă că are manifestări duşmănoase grave la adresa conducerii superioare de partid şi de stat şi intenţii de evaziune", afirma securistul în Mapa de Verificare nr. 6218 privindu-l pe "Barbu", numele conspirativ dat lui Boacă. În încheiere, Paraschiv solicita "încadrarea informativă" a muncitorului şi "interceptarea corespondenţei interne" pentru a stabili "motivaţia manifestărilor duşmănoase". Măsurile dispuse de maiorul Paraschiv în dosarul lui Sorin Boacă Jurnalista batjocorită după moarte Declaraţiile victimelor, citate mai sus, au fost consemnate în presa braşoveană de Maria Petraşcu, o jurnalistă care lupta încă din 1990 pentru deconspirarea securiştilor infiltraţi în spaţiul public şi eliminarea impostorilor din asociaţiile de revoluţionari. În 2006, ea a sesizat Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), care a stabilit că Nicolae Paraschiv a efectuat acte de "poliţie politică". Fostul maior a contestat decizia CNSAS în instanţă, la dosar depunând ulterior şi o caracterizare a Mariei Petraşcu, realizată într-un stil ce demonstrează că nu şi-a pierdut reflexele. "Din punct de vedere moral Maria Petraşcu avea un caracter îndoielnic, era pătimaşă şi răzbunătoare, avea înclinaţii spre viaţa aventuroasă, amoroasă şi a consumului de băuturi alcoolice. Din punct de vedere profesional, nivelul mediu de pregătire şi înţelegere a făcut să nu depăşească condiţia de ziaristă. (…) Datorită deserviciilor aduse mişcării revoluţionare braşovene, a intrigilor şi dezbinărilor semănate în rândul membrilor şi asociaţiilor de revoluţionari, Maria Petraşcu a fost permanent contestată, blamată, repudiată şi chiar lovită de unii dintre aceştia, inclusiv cu ocazia unor manifestări oficiale". Într-adevăr, după cum remarca securistul ca argument în favoarea sa, Maria Petraşcu a fost bătută pe 22 decembrie 2011 în Cimitirul Eroilor din Braşov cu ocazia comemorării morţilor din 1989. Atacatorul este membru al organizaţiei care l-a făcut revoluţionar pe Nicolae Paraschiv, Asociaţia Braşov Decembrie 1989. Preşedintele acestei organizaţii, Dorin Lazăr Maior, secretar executiv al PSD pe problemele revoluţionarilor, a fost condamnat la începutul acestei săptămâni la 7 ani de închisoare pentru şantaj. Maria Petraşcu a murit la două săptămâni după ce a fost lovită, pe 10 ianuarie 2012. A fost decorată post-mortem de preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul Naţional "Serviciul Credincios în grad de Cavaler" pentru "obiectivitatea şi profesionalismul de care a dat dovadă de-a lungul unei cariere de excepţie în presă" şi înmormântată cu onoruri militare. Maria Petraşcu şi Sorin Boacă în faţa troiţei dedicate martirilor din 15 noiembrie 1987 Apărarea lui Paraschiv: Da, am fost ofiţer. Si ce dacă? E vorba de viaţa mea privată În procesul pe care îl are cu CNSAS, Nicolae Paraschiv susţine că nu a "dispus măsuri de natură penală, de anchetă penală sau oricare altele cu caracter represiv. Mai mult decât atât nu a existat nici o persoană care să fi fost afectată pe nedrept ca urmare a activităţii reclamantului de ofiţer de informaţii". Pe de altă parte, faptul că unii membri ai CNSAS au fost victime ale Securităţii ar afecta capacitatea acestora de a fi obiectivi. "Din CNSAS au făcut parte persoane care au suferit de pe urma măsurilor luate de Securitate (Ticu Dumitrescu, Mircea Dinescu, etc), fapt care a afectat în mod serios independenţa acestora faţă de instituţia judecătoare şi de propria conştiinţă profesională", afirmă maiorul. Securistul din Primăria Braşov a refuzat constant să vorbească cu presa despre trecutul său. Există o singură excepţie, din 2008, când a declarat unui ziar braşovean că "numai Dumnezeu are dreptul să judece". "Făceam parte dintr-un sistem. Da, am fost ofiţer. Şi ce dacă? E vorba de viaţa mea privată. Foarte mulţi activau în PCR. Dar asta nu înseamnă că am făcut poliţie politică. Sunt şi eu un om, am un suflet. Iar sufletul meu a fost călcat în picioare de răuvoitori. Dar nu-i judec. Numai Dumnezeu are dreptul să judece", spunea Paraschiv.15 noiembrie 2013. Ce mai caută Paraschiv în fruntea Braşovului? Foarte puţini oameni din Braşov au curaj să spună cu voce tare ce gândesc despre prezenţa securistului într-o funcţie publică de prim rang în oraş. L-am întrebat pe preşedintele Asociaţiei 15 Noiembrie 1987, Florin Postolachi, dacă i se pare normală această situaţie, mai ales în contextul comemorării suferinţelor celor anchetaţi de Securitate. A fost foarte reticent. "E greu să vorbeşti despre aşa ceva, că te trezeşti cu un proces de calomnie. N-am chef să mă duc în instanţă, să plătesc avocat. Nu am informaţii, nu mai îmi permit să stau prin procese. Dacă nu se întâmplă nimic, ce pot să zic eu? Cei care îl ţin în funcţii sunt responsabili", a declarat Postolachi. Conform legii administraţiei publice locale, secretarul poate fi schimbat de către prefect "numai la propunerea consiliului local, adoptată cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie, ca urmare a iniţiativei primarului".În acest moment, prefect este Mihai Mohaci (PSD), primarul George Scripcaru fiind de la PDL. Majoritatea de 2/3 din numărul consilierilor locali este deţinută de USL. Relaţii apropiate: Securistul Paraschiv împreună cu prefectul Mohaci (PSD) la o recepţie organizată de Primăria Braşov în februarie 2013 Ioan Demi, care pe 21 decembrie 1989 a riscat enorm, venind în fruntea muncitorilor revoltaţi de la IAR Ghimbav în faţa Comitetului Judeţean de Partid, are explicaţia pentru care Nicolae Paraschiv este de neatins. "Pe vremea când era Gonţea prefect (Ion Gonţea-PDL) i-am atras atenţia: cum acceptaţi ca Paraschiv să fie secretar? Mi-a răspuns că toate partidele îl acceptă. Este clar că Paraschiv cunoaşte foarte multe lucruri, ştie prea multe ca să-l dea jos cineva de acolo. I-am spus şi primarului, că îl cunosc. Ştii ce mi-a răspuns? ‘Băi, n-am ce să fac, n-am ce să fac'. Ce, Scripcaru e de capul lui aici? Paraschiv inspiră teamă în continuare. El este ţinut în funcţie de o mafia politică locală, care şi-a împărţit Braşovul. Este o mafia de nici nu vă imaginaţi", susţine Demi. De altfel, Demi îl cunoaşte şi el foarte bine pe securist. Fratele lui, Tiberiu Demi, a fost bătut de Paraschiv în anii ‘80. "Fratele meu, Demi Tiberiu, a fost urmărit de Nicolae Paraschiv. A vrut să fugă peste graniţă şi a fost arestat. Mi-a spus că a fost bătut la Securitate de actualul secretar, că doar nu era să-l servească cu cafea", râde amar Ioan Demi. Când aude de Paraschiv, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Octav Bjoza, ia foc. Braşovean condamnat la 15 ani de muncă silnică, trecut prin temniţele comuniste, Bjoza nu avea cum să nu ştie ce a făcut acest securist. "Am un sentiment de silă şi de scârbă. Ce să mă mir de Paraschiv, până unde poate să meargă neruşinarea unor indivizi? Este o persoană agreată pentru că mai toate oficialităţile au avut de a face cu Securitatea. Nu-l poate clinti nimeni de acolo", spune fostul deţinut politic. Bjoza este de acord că Paraschiv a continuat să inspire teamă şi după 1990. "Am cunoscut o persoană care mi-a povestit, în primăvara lui 1990, că a fost anchetată de Paraschiv. După doi ani nu a mai recunoscut nimic". Sorin Boacă a încercat în 2011 să facă ceva. În decembrie a intrat în greva foamei, solicitând demiterea maiorului Nicolae Paraschiv din Primăria Braşov. "Am făcut greva foamei timp de 15 zile, pentru a fi demis din funcţie. În a 15-a zi a murit Maria Petraşcu. M-am întâlnit cu Scripcaru chiar când veneam de la priveghi şi l-am întrebat ce face cu Paraschiv. Mi-a zis că ‘n-am ce să fac, ce să fac?'. Că n-are cum să-l demită, dar în 2-3 luni se rezolvă. Au trecut doi ani şi este tot acolo. După greva foamei am făcut zona zoster la cap, de supărare, când am văzut ce batjocură este". Boacă este convins că secretarul Primăriei nu poate fi demis pentru că îi are la mână pe toţi liderii politici locali: "Mi se pare strigător la cer că este încă în funcţie. Morţii Revoluţiei sunt la 100 de metri de biroul lui. El este susţinut pentru că tovarăsul maior îi are pe toţi la mână, şi pe Scripcaru, şi pe Niţă (Constantin Niţă-preşedinte PSD Braşov), şi pe Căncescu (Aristotel Căncescu-preşedinte PNL Braşov), pe toţi". Singura speranţă a victimelor lui Nicolae Paraschiv de a se face dreptate este Justiţia. Sorin Boacă aşteaptă să vadă verdictul Curţii de Apel Bucureşti, care pe 6 decembrie va judeca din nou procesul securistului cu CNSAS. Au trecut şapte ani de tergiversări în acest proces. "Probabil că va ieşi la pensie din funcţia de secretar", prognozează sceptic braşoveanul.Acest articol este proprietatea Evenimentului zilei şi este protejat de Legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parţială a conţinutului se poate face doar cu citarea sursei, astfel: pentru publicaţiile tipărite - ziarul Evenimentul zilei, iar pentru publicaţiile online - www.evz.ro

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Fapt divers

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI