Academia Mihăileană era controlată direct de către reprezentanții țarului, care cenzurau și puținele publicații care apăreau.

Kogălniceanu (foto) care era conșient de astea, a ținut să precizeze că se va sili să spună totdeauna adevărul, iar când nu-l va putea spune, va tăcea „și dumneavoastră veți înțelege pentru ce”.

Nu au trecut decât câteva săptămâni până când consulul rus de la Iași, considerând că e periculos pentru Puterile protectoare cursul, la care după mărturia lui Ion Ghica, amfiteatrul Academiei Mihăilene era arhiplin, i-a cerut imperativ domnitorului să-l închidă. Ceea ce s-a și întâmplat.

Citește GRATUIT toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric