International
Rusia răspunde cu aceeași monedă. Începe anchetarea procurorului și judecătorilor CPI care au emis mandat de arestare pe numele lui Putin
Sursa foto: Vasilis Ververidis | Dreamstime.com
Comitetul de Investigații din Rusia a anunțat că a deschis o cauză penală împotriva procurorului și judecătorilor Curții Penale Internaționale (CPI), cei care au emis mandatul de arestare pe numele lui Vladimir Putin, potrivit unui comunicat de presă postat pe pagina de internet a instituției.
„Comitetul de Anchetă al Rusiei a deschis un dosar penal împotriva procurorului Curții Penale Internaționale Karim Ahmad Khan, a judecătorilor Curții Penale Internaționale Tomoko Akane, Rosario Salvatore Aitala și Sergio Gerardo Ugalde Godinez”, se arată în comunicatul Comitetului rus de Investigații.
Potrivit instituției de la Moscova, urmărirea penală a liderului de la Kremlin și a Avocatului Poporului pentru Drepturile Copilului este vădit ilegală, deoarece nu există temeiuri pentru răspunderea penală.
Departamentul rus îl suspectează pe procurorul CPI Khan de încălcarea mai multor articole din Codul penal al Federației Ruse - tragerea la răspundere penală a unei persoane, deși se știe că este nevinovată, precum și de pregătirea unui atac asupra unui reprezentant al unui stat străin, care se bucură de protecţie internaţională, pentru a complica relaţiile internaţionale.
Ne puteți urmări și pe Google News
În ceea ce-i privește pe judecătorii CPI, aceștia sunt anchetați în baza articolelor privind detenția ilegală și pregătirea pentru atac asupra unui reprezentant al unui stat străin, la fel, cu scopul de a complica relațiile internaționale.
Curtea Penală Internațională de la Haga a emis în 17 martie un mandat de arestare pe numele președintelui rus, Vladimir Putin, despre care spune că este presupus responsabil pentru crime de război comise în Ucraina și de deportare ilegală a populației (copii) și de transfer ilegal de populație (copii) din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă (în conformitate cu articolul 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma)”. Tot atunci, tribunalul a emis un mandat pe numele comisarului pentru drepturile copilului în Rusia, Maria Alekseievna Lvova-Belova, cea care s-a ocupat de trimiterea copiilor ucraineni în Rusia.
Reacția Rusiei. Vicepreședintele Dmitri Medvedev amenință Curtea de la Haga cu arme nucleare
Reacția Moscovei nu a întârziat să apară. Într-un mesaj publicat pe Telegram, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a scris că decizia Tribunalului de la Haga nu are niciun sens pentru țara ei, pentru că Rusia nu este parte a Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale.
”Rusia nu cooperează cu acest organism, iar posibilele „rețete” de arestare venite de la Curtea Internațională vor fi nule din punct de vedere juridic pentru noi”, a precizat ea.
Vicepreședintele Consiliului de Securitate rus, Dmitri Medvedev, a reacționat însă mai dur. Luni, 20 martie, într-o postare pe canalul său de Telegram, acesta a scris că judecătorii Curții Penale Internaționale nu ar fi trebuit „să ridice mâna” împotriva unei mari puteri nucleare cum este Rusia și a sugerat că CPI ar putea fi atacată cu rachete nucleare.
„Au decis să-l judece pe președintele (...) unei puteri nucleare care nu este parte a Curții Penale Internaționale. Este evident că directiva este cea mai dură posibilă", a scris Medvedev pe Telegram.
Pe de alta parte, șeful biroului președintelui ucrainean, Andrii Iermak, a scris pe canalul său de Telegram, cu referire la decizia Curții Penale Internaționale de Justiție, că „Acesta este doar începutul”. Iar procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, a afirmat că decizia Curții a fost un semnal pentru întreaga lume că autoritățile ruse sunt criminale.
Recomandările noastre
