Opinii EVZ
Rusia, dupa pretinsa retragere din Siria: 2800 de cetaţeni ruşi morţi şi baze noi înfiinţate. Pulsul planetei
După anunțul victoriei făcut de președintele Vladimir Putin în Siria și ordinul de retragere a trupelor (a treia retragere anunțată până în prezent) au apărut și primele statistici privind campania „victorioasă” a Rusiei în Siria.
Din cei peste 60.000 de luptători morți în Siria, 2.800 au fost cetățeni ruși, uciși în timpul campaniei armatei ruse în Siria, potrivit ministrului rus al Apărării, Serghei Șoigu. „Au fost lichidați 60.318 de luptători, din aceștia – 819 șefi militari și 2.840 de cetățeni din Federația Rusă au murit în confruntări“ – a declarat Șoigu în fața lui Vladimir Putin.
Firește că afirmația menține ambiguitatea în raport cu locul și rolul acestor cetățeni, dacă e vorba doar de luptătorii alături de opoziție și Daesh, autointitulat Stat Islamic, sau dacă e vorba despre toți cetățenii ruși morți în Siria. Sigur, nu este vorba neapărat de militari, în nici un caz despre cei din trupele oficiale amplasate la bazele din Siria. Poate fi vorba, cu precădere, despre trupele speciale, așa-numiții voluntari, membrii milițiilor private din Rusia, inclusiv Vagner, o companie formată și antrenată de GRU la unitatea de trupele speciale de lângă Rostov pe Don, dar și luptători străini și cetățeni ruși din Caucazul de Nord, morți și de partea insurgenței și mai ales a Daesh, autointitulat Stat Islamic.
Ministrul rus a prezentat și alte statistici: militarii ruși au distrus 8.000 de vehicule blindate și camioane pick-up cu mitraliere grele, precum și 718 fabrici și ateliere pentru fabricarea de arme și muniții. „Aviația a rezolvat cea mai importantă sarcină, cea de privare a organizațiilor teroriste de sursele de venit din vânzarea de produse petroliere, care au reprezentat cel puțin trei milioane de dolari pe zi“ – a spus Șoigu, cu referire la bombardarea rafinăriilor și a convoaielor de produse petroliere.
Ne puteți urmări și pe Google News
În raportul său, șeful Ministerului Apărării a anunțat ca navele și submarine rusești au bombardat de 100 de ori Siria, iar aeronavelor aviației strategice – de 66 de ori. În timpul campaniei din Siria, forțele rusești au utilizat armament avansat, precum complexe de rachete „Iskander“, „Tochka- U“, „Kalibr“ și „X-55“. Pentru prima dată, în luptă au participat aeronavele portavionului Kuznețov – e adevărat, mai mult tractat și scoțând fum, cu trei avioane doborâte, două la ratarea aterizării pe punte.
Ministrul i-a mai raporat lui Putin ca armata rusă a fost retrasă din Siria. „Divizia de aviație a revenit in Rusia, la fel si experții Centrului Internațional de acțiune împotriva minelor, medicii militari, batalionul de poliție militară, precum și membrii forțelor speciale“ – a spus șeful Ministerului Apărării. Potrivit lui Șoigu, în bazele din Rusia au fost readuse 36 de avioane și patru elicoptere, 157 de mașini și echipamente speciale au fost livrate în Rusia pe mare. În Siria vor rămâne trei batalioane ale poliției militare, centrul de conciliere a părților și bazele militare din Tartus și Hmeymim.
SUA au anunțat retragerea doar secvențială a trupelor ruse, care este similară unei rotații de cadre. Este greu de confirmat retragerea reală a trupelor, pentru că nu se știe cât e partea legală, formală, oficială, și cât e participarea acoperită a trupelor ruse. De altfel, menținerea unei prezențe pe teren furnizează motive de negare credibilă a prezenței ruse dincolo de cotele anunțate.
Declarațiile au venit cu puțin timp înainte ca ministrul rus de Externe să confirme, de Crăciun, că Rusia nu va desfășura nicio bază militară în plus, nici măcar în America Latină, în ciuda creșterii numărului și a substanței campaniilor militare ruse în ultimii ani. Rămân cele din Siria și din câteva state post-sovietice. Anunțul a fost, firește, dublat de critica la adresa expansiunii NATO în sfera de influență a Rusiei din Estul Europei și țările baltice, acolo unde Moscova susține, în continuare, că ar fi avut garanții, la extinderea Alianței, că nu vor fi amplasate trupe străine.
Pe de altă parte, nu trebuie uitate discuțiile și analizele, ba chiar contacte locale pentru deschiderea de baze militare în Cuba, Vietnam, dar și în Venezuela sau Ecuador. Totuși președintele rus Vladimir Putin a spus că Rusia nu are nevoie de un „număr nesfârșit de baze militare” peste hotare, în primul rând din cauza costurilor mari. Vineri, înainte de Crăciun, Vladimir Putin a pus această opțiune a sa pe seama „politicii externe a unui stat care iubește pace în lume”, o formulă care acoperă cu asupra de măsură referința la resursele reduse ale Rusiei în acest moment, dar și dorința de a se apleca mai mult asupra situației din „vecinătatea apropiată”, din spațiul post-sovietic.
Recomandările noastre
