Pe parcursul primelor trei săptămâni ale lunii mai, peste 9.000 de militari din 17 ţări efectuează exerciţii terestre, maritime şi aeriene în regiunea Ida-Viru, în nord-estul ţării, simulând confruntări la numai 20 de km de frontiera cu Rusia.

Militarii estonieni par să minimalizeze importanţa proximităţii frontierei ruse în zona aleasă pentru exerciţiu.

La întrebarea de ce aceste exerciţii sunt organizate atât de aproape de graniţa cu Rusia, generalul de divizie estonian Indrek Sirel spune că „aproape este doar un concept filosofic”. „Baza noastră este aici şi aici ne pregătim”, explică el.

Un argument similar este invocat şi de căpitanul Karmo Kiilman, ofiţer de la cartierul general al Brigăzii a II-a a armatei estoniene. „Aici este Estonia, ne putem antrena acolo unde vrem. Şi nimeni nu îi poate împiedica pe estonieni să înveţe cum să se apere„.

Întrebat dacă ruşii protestează, el spune că 'desigur, ei protestează în fiecare an'.

Pe de altă parte, Ministerul Apărării din Estonia admite preocuparea faţă de Rusia, un vecin care de când în 2014 a anexat Crimeea acţionează într-un „mod din ce în ce mai iresponsabil şi mai ameninţător”, după cum recunoaşte un înalt responsabil militar estonian, văzând în succesiunea intervenţiilor ruse în Georgia, Ucraina şi Siria drept un avertisment despre ceea ce se poate întâmpla.

„Trebuie să ne îmbunătăţim nivelul de pregătire pentru a face faţă unor incidente agresive”, susţine acesta, adăugând că ţara sa este recunoscătoare aliaţilor săi din NATO prezenţi în regiune: nu într-un mod masiv, ci constant, ceea ce le oferă estonienilor un sentiment de securitate şi de încredere.

„Atât timp cât prezenţa NATO este puternică, credibilă şi activă, ameninţarea va fi latentă, dar limitată”, spune acest oficial de rang înalt.

La rândul lor, responsabilii NATO asigură că Rusia nu intră în calculul acestor manevre: „Este un efort de consolidare a coeziunii regionale; misiunea noastră este de a contribui la integrarea forţelor militare”, a declarat Slawomir Wojciechoswski, responsabil pentru Unitatea de integrare a forţelor NATO (NFIU).

Obiectivele NATO în această regiune sunt, explică el, de a ajuta armatele ţărilor baltice (membre ale Alianţei începând cu 2014) să ajungă la nivelul celorlalte ţări aliate, accelerarea vitezei de desfăşurare a trupelor aliate şi menţinerea lor într-o situaţie de „mare disponibilitate pentru a optimiza capacitatea de reacţie a NATO”.

Fără ocolişuri, Serviciul de informaţii extern estonian Välisluureamet analizează într-un recent raport „ameninţarea rusă” sub toate aspectele: militar, comercial, propagandă, mass-media şi în spaţiul cibernetic.

 

Te-ar putea interesa și: