Rusia nu şi-a ascuns mulţumirea după deciziile miniştrilor de externe din statele membre NATO, care au hotărât ieri şi marţi să reia "condiţionat şi gradual" legăturile cu Moscova - îngheţate după războiul din Georgia - şi să amâne oferirea MAP (Planul de Acţiune pentru Aderare) Georgiei şi Ucrainei.
Reuniunea NATO de la Bruxelles a confirmat diviziunile aliaţilor în privinţa relaţiei cu Moscova.
În vreme ce noile state membre şi SUA au susţinut apropierea Georgiei şi Ucrainei de NATO, vechile state membre, în frunte cu Germania, au menţinut o opoziţie puternică faţă de această măsură, pentru a evita iritarea Rusiei, cel mai important furnizor de energie al Europei.
Deciziile reprezintă un compromis. În vreme ce semnalează că acţiunile şi declaraţiile Rusiei au „diminuat serios“ încrederea aliaţilor în Moscova, declaraţia finală a ministerialei NATO mandatează Secretariatul General să reia legăturile cu Rusia la nivel politic. România s-a numărat printre statele care au susţinut necesitatea dialogului, ca instrument de rezolvare a „situaţiilor confruntaţionale“, a declarat ministrul român de externe, Lazăr Comănescu. Discuţiile în cadrul Consiliului NATO-Rusia vor fi reluate, deocamdată, la nivel informal, iar evoluţia ulterioară va fi condiţionată de felul în care Rusia va respecta planul de pace încheiat în urma conflictului cu Georgia.
Rogozin: aliaţii au cedat presiunilor Moscovei
Relaţiile amiabile cu Moscova sunt mult mai importante pentru Alianţa Nord-Atlantică în acest moment decât aderarea Georgiei şi Ucrainei, a declarat ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, într-un interviu publicat ieri de cotidianul „Kommersant“. Oficialii NATO „ştiu că Ucraina şi Georgia nu pleacă nicăieri, în timp ce relaţiile cu Rusia trebuie reglate acum“, a afirmat Rogozin.
„Desigur, nu îşi permit să arate că au cedat presiunilor Moscovei, aşa că vor face câteva declaraţii frumoase şi promisiuni Ucrainei şi Georgiei şi, poate, vor contura viitorul Alianţei Nord- Atlantice, dar nu va fi luată nicio decizie crucială“, a explicat acesta. „Europa vede ce se petrece cu economia Ucrainei - companiile vor începe să fie închise în curând, iar ţara va intra în colaps. Europa nu îşi permite să susţină Ucraina“, a precizat Dmitri Rogozin.
În opinia sa, liderii europeni nu vor invita să adere la NATO regimuri „scandaloase şi falimentare“, mai ales acum, când în joc sunt parteneriate importante cu Rusia. Pe acest fond, cooperarea dintre Rusia şi NATO, „îngheţată“ din cauza crizei georgiene, va fi reluată cel mai târziu până la sfârşitul acestui an, estimează oficialul rus. Un pas mic spre aderare
Reuniunea de la Bruxelles a adus un progres mai degrabă simbolic în relaţia cu autorităţile de la Kiev şi Tbilisi, care s-au văzut nevoite să se mulţumească cu promisiunile Alianţei privind maximizarea asistenţei pentru implementarea reformelor necesare aderării, în cadrul comisiilor NATO-Ucraina şi NATO-Georgia. Diplomaţii europeni prezenţi la reuniune au insistat că această decizie nu reprezintă o victorie pentru Rusia, ci, în termeni practici, o apropiere a NATO de cele două state candidate.
În vreme ce a observat că Georgia şi Ucraina nu sunt pregătite pentru a primi MAP, un pas important în perspectiva aderării, declaraţia finală a reuniunii a reafirmat însă angajamentele luate de aliaţi la Summitul NATO de la Bucureşti.
Corespondenţă din Bruxelles