Situaţia ţărilor afectate e agravată de temperaturile scăzute.
Livrările de gaze ruseşti prin Ucraina, care acoperă o cincime din consumul UE, au scăzut până ieri cu aproape 80%, în timp ce Moscova şi Kievul au continuat să se acuze reciproc pentru acest lucru. În vreme ce unele ţări importă gaz rusesc şi prin alte conducte, prin Belarus (Yamal -Europe) sau pe sub Marea Neagră (Blue Stream), iar statele din vestul Europei au acces şi la gazul norvegian sau la cel algerian, statele est-europene şi cele balcanice, în special, au fost cel mai rău lovite. GERMANIA. E.ON Ruhrgas şi Wingas au anunţat ieri scăderi ale livrărilor din Rusia. Germania, care importă gaze prin Belarus, dar şi din Norvegia şi Olanda, a anunţat totodată că rezervele proprii o scutesc deocamdată de probleme.
ITALIA. Surse citate de Reuters au anunţat că Italia primeşte doar aproximativ 20% din cantitatea de gaze contractată de la Gazprom. Ministrul dezvoltării economice, Claudio Scajola, a anunţat că situaţia este sub control şi că Roma va creşte importurile din surse alternative.
POLONIA. Varşovia mai cântărea ieri dacă să întrerupă sau nu livrările de gaze către industrie, ca o măsură preventivă. Doar 15% din importurile de gaze prin Ucraina mai ajungeau ieri în ţară, dar cantitatea pierdută era parţial compensată de gazele venite prin Belarus.
SLOVACIA. Oficialii au anunţat că ar putea decreta starea de urgenţă, după ce livrările de gaze ruseş ti prin Ucraina au scăzut cu aproape 75%, în condiţiile în care Slovacia este dependentă de gazul rusesc în proporţie de 100%. CEHIA. Praga a anunţat că importurile din Norvegia şi rezervele proprii ar trebui să ajungă pe parcursul iernii în condiţiile unei scăderi cu 20% a importurilor ruseşti. Oficialii se aşteptau însă la o scădere cu 70% a livrărilor.
REPUBLICA MOLDOVA. Aprovizionarea cu gaze ruseşti nu a fost afectată, însă Ucraina a acuzat Chişinăul că foloseşte întregul volum de gaze din conducta de tranzit, care duce inclusiv spre România. Regiunea transnistreană a anunţat că livrările de gaze ruseşti prin Ucraina au fost sistate complet şi că rezervele sunt suficiente doar pentru două zile. CROAŢIA. Zagrebul a anunţat că a început să reducă livrările către marii consumatori, după ce a rămas în totalitate fără gaze ruseşti, care reprezintă 40% din consumul intern.
SERBIA. Oficialii au cerut consumatorilor industriali să folosească păcură, după ce 50% din importurile din Rusia au fost sistate. BOSNIA. Operatorul energetic BH Gas i-a îndemnat pe consumatori să treacă pe combustibil lichid, subliniind totodată că ţara nu dispune de rezerve, după ce livrările din Rusia au scăzut cu jumătate.
PUŢINE SOLUŢII Bulgaria mai are gaz pentru două-trei zile
Compania bulgară de distribuţie a gazului, Bulgargaz, a anunţat ieri că statul dispune de rezerve de gaze naturale care se vor epuiza în 2-3 zile, în condiţiile în care livrările din Rusia au fost sistate, iar statul balcanic nu are astfel de resurse naturale. Ministrul bulgar al economiei şi energiei, Petăr Dimitrov, a avertizat că ţara sa va fi cel mai crunt afectată de actuala criză a gazelor.
Temperatura medie în apartamentele din Sofia a scăzut aseară cu 3 grade C din cauza reducerii semnificative a consumului de gaze. Centralele termice din marile oraşe bulgare funcţionează pe gaz, dar au posibilitatea de a trece pe păcură. Marile centre metalurgice de la Plevna şi Radomir au anunţat deja că vor opri aproape în totalitate producţia. În aceste condiţii, Sofia doreşte redeschiderea, peste o lună, a unui reactor de la centrala nucleară Kozlodui. (Vladimir Bereanu, Sofia)
LOBBY PENTRU SOUTH STREAM
La primul bilanţ, Moscova iese câştigătoare
Războiul încă nedecis al gazelor dintre Moscova şi Ucraina a afectat deja serios statele UE şi a adus câştiguri Rusiei, care şi-a întă rit poziţia morală de principal furnizor de gaze al Europei. Analiştii au subliniat că actualul scandal nu poate decât să folosească Moscovei, care aminteşte astfel europenilor că sunt dependenţi energetic şi avantajează Rusia în cadrul viitoarelor negocieri pe tema energiei.
În ultimele zile, Moscova a folosit conflictul cu Ucraina pentru a spori şi mai mult dependenţa UE de gazul rusesc. Oficialii ruşi au subliniat importanţa celor două conducte alternative de gaze - Nord Stream, pe sub Marea Baltică, şi South Stream, pe sub Marea Neagră, şi au cerut încă o dată ajutorul atât de necesar al europenilor pentru realizarea acestor proiecte.
În paralel, criza gazelor, dar şi tensiunile din Orientul Mijlociu au ridicat preţul petrolului la peste 50 de dolari pentru un baril, cea mai ridicată valoare din ultimele săptămâni, după luni întregi de scăderi. Creşterea preţului nu poate decât să aducă avantaje Rusiei, în condiţiile în care petrolul reprezintă principala componentă a exporturilor sale, iar încasările au fost afectate în ultimele luni de scăderea cererii pe piaţa mondială.
Crăciun fericit!
După ce premierul rus, Vladimir Putin, a decis, luni, reducerea suplimentară a livrărilor de gaze prin Ucraina, cu exact cantitatea „furată“ de Kiev, cele două părţi au continuat jocul acuzaţiilor reciproce. Şeful companiei publice ucrainene, Naftogaz, Oleh Dubina, a anunţat ieri că se va deplasa la Moscova pentru noi negocieri cu Gazprom, iar directorul executiv al companiei ruseşti s-a declarat disponibil pentru discuţii.
Neînţelegerile vizează atât datoriile ucrainene pentru gazul deja furnizat anul trecut, cât şi preţul pentru viitoarele livrări. În vreme ce Naftogaz a subliniat că preţul maxim pe care îl poate oferi nu trece de 230 de dolari pentru mia de metri cubi, Gazprom a anunţat că ultima ofertă este de 450 de dolari pentru aceeaşi cantitate.
Negocierile vin la o zi după Crăciunul ortodox pe rit vechi, care se sărbătoreşte azi atât în Rusia, cât şi în Ucraina.
UE rămâne prudentă
Deşi a condamnat întreruperea livrărilor de gaz şi a cerut explicaţii celor două părţi, UE a dat ieri de înţeles că preferă în continuare să nu se implice în disputa Rusia-Ucraina. Preşedinţia cehă şi Comisia Europeană au anunţat că „situaţia este întru totul inacceptabilă“ şi au cerut ca „livrările să fie reluate imediat“.
În acelaşi timp, Praga a subliniat că ia în calcul organizarea unui summit tripartit la cel mai înalt nivel, cu Rusia şi Ucraina. Premierul Mirek Topolanek a adăugat însă că, „în acest moment, insistăm ca ambele ţări să ajungă împreună la un acord“. În acest timp, în câteva ţări au apărut deja iniţiative proprii pentru rezolvarea situaţiei. Potrivit MTI, Ungaria a declanşat deja o acţiune diplomatică cu detalii încă necunoscute. Preşedintele polonez, Lech Kaczynski, a anunţat la rândul lui o întâlnire cu omologul ucrainean Viktor Iuşcenko.
La Sofia, în vreme ce guvernul a cerut explicaţii Rusiei şi Ucrainei, pentru întreruperea livrărilor, Asociaţia Industriaşilor Bulgari a propus tuturor ţărilor afectate să acţioneze în judecată Gazprom.