Evenimentul Zilei > International > Rusia a finalizat „arma ideologică periculoasă”. Merkel insistă că nu este o „armă”
Rusia a finalizat „arma ideologică periculoasă”. Merkel insistă că nu este o „armă”

Rusia a finalizat „arma ideologică periculoasă”. Merkel insistă că nu este o „armă”

Gigantul rus Gazprom a anunţat vineri că a încheiat construcţia gazoductului Nord Stream 2 care leagă Rusia de Germania, trecând prin Marea Baltică, graţie căruia Moscova intenţionează să crească exporturile de gaz natural spre Europa ocolind Ucraina. O instalaţie controversată.

FRANCE 24 (Franţa), 10 septembrie 2021 – Controversatul gazoduct Nord Stream 2 este gata. Rusia a anunţat vineri, 10 septembrie, încheierea instalării sale, o conductă spre Germania care, potrivit detractorilor săi, va mări dependenţa europeană de Moscova.

Directorul general al gigantului Gazprom, Alexei Miller, a declarat că în această dimineaţă, la ora 8:45, ora Moscovei (5:45 GMT), construcţia gazoductului Nord Stream 2 a fost complet încheiată, a arătat grupul public rus.

Triumful rus

Acest anunţ are parfumul triumfului pentru Rusia, în situaţia în care tensiunile diplomatice create de acest proiect de 10 miliarde de euro au fost atât de puternice încât unii credeau că el nu va vedea niciodată lumina zilei.

În opinia detractorilor săi, în Europa ca şi în Statele Unite, conducta va mări durabil dependenţa energetică europeană faţă de Rusia, marele rival strategic al Occidentului şi constituie o trădare a intereselor Ucrainei, un aliat occidental faţă de Moscova.

Nord Stream 2 urmează să dubleze livrările de gaz rusesc spre Germania, principalul promotor al proiectului.

Acest gazoduct cu o capacitate de 55 de miliarde de m3 de gaz pe an parcurge 1.230 de kilometri sub Marea Baltica pe acelaşi traseu ca şi geamănul său Nord Stream 1, operaţional din 2012.

Timp de ani de zile, proiectul a opus Washingtonul şi Berlinul, dar şi pe europeni între ei, ca şi Rusia şi Ucraina. Până la urmă, un surprinzător reviriment al Washingtonului, după venirea la putere a lui Joe Biden, a permis elaborarea unui compromis germano-american pentru a încerca să închidă acest litigiu.

Nu este „o armă”

Unul din aspectele cele mai controversate ale Nord Stream 2 este că ocolind calea de livrare tradiţională prin Ucraina va priva acestă ţară de circa 1 miliard de euro pe an, cheltuieli de tranzit.

Kievul se teme ca acest lucru să nu-l facă mai vulnerabil faţă de Moscova, privându-l de o pârghie de influenţă importantă.
Criticată în legătură cu acest dosar, cancelarul german, Angela Merkel, a subliniat la sfârşitul lui august în Ucraina că ţara sa va face totul pentru a prelungi contractul de tranzit ruso-ucrainean care expiră în 2024 şi insistă că gazul nu ar trebui utilizat de Moscova ca „o armă”.

Dar preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a declarat ca el consideră Nord Stream 2 o „armă ideologică periculoasă”.

Exploatat de gigantul rus Gazprom, proiectul, estimat la 10 miliarde de euro, a fost cofinanţat de cinci grupuri europene din sectorul energiei (OMV, Engie, Wintershall Dea, Uniper şi Shell).

Germania este în cadrul Uniunii Europene (UE) principalul promotor al gazoductului, care, după părerea ei, este înainte de orice economic şi va contribui la realizarea tranziţiei energetice în care s-a angajat.

Statele Unite sunt de la început împotriva acestui proiect care ar slăbi Ucraina, considerând ca el întăreşte interesele ruseşti, în momentul în care americanii vor şi ei să vândă europenilor gazul lor de şist.

Europa divizată

Europenii sunt divizaţi. Polonia sau ţările Baltice se îngrijorează să vadă UE înclinându-se în faţa ambiţiilor ruseşti.

Chiar în Germania, Nord Stream nu se bucură de unanimitate. Un raport al institutului de cercetări economice german DIW considera, în 2018, gazoductul bazat pe previziuni care „supraestimează considerabil cererea de gaz natural în Germania şi în Europa”.

Administraţia fostului preşedinte american Donald Trump a votat în 2019 o lege care impune sancţiuni contra companiilor implicate în şantier.

Început în aprilie 2018, şantierul a fost, de facto, întrerupt în decembrie 2019, când nu mai rămâneau decât 150 de kilometri de conductă de instalat în apele germane şi daneze, înainte de a fi reluate un an mai târziu.

Joe Biden a renunţat să blocheze proiectul, estimând că este prea târziu şi că este mai bine să mizeze pe alianţa cu Germania, de a cărei cooperare Washingtonul doreşte să se asigure în alte dosare, în special faţă de China.

Publicat in categoriile: International
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: