Rusia a primit sprijin din partea Belarusului pentru efectuarea unor exerciții militare comune la granița cu Ucraina, ceea ce a stârnit temeri la nivel internațional privind un atac iminent.

Belarus a anunțat, luni, 29 noiembrie, exerciții militare comune cu aliatul apropiat Rusia la granița sudică cu Ucraina și a acuzat alianța militară NATO că își consolidează capacitățile ofensive în apropierea frontierelor sale.

Își pune Rusia în aplicare planurile de atac?

Oficiali americani, NATO și ucraineni susțin că Rusia și-a consolidat forțele în apropierea Ucrainei, stârnind temeri legate de un atac iminent. Moscova neagă orice astfel de plan. Belarusul este la rândul său implicat într-o dispută cu Uniunea Europeană din cauza migranților care de la granița sa vestică.

Ministrul apărării, Viktor Khrenin, a declarat că Minskul va organiza un exercițiu cu Rusia pe „termen mediu”, ca răspuns la noile desfășurări militare în țările din vestul și sudul Belarusului. „Vedem formațiuni de trupe în jurul granițelor noastre de stat... Nu putem fi decât îngrijorați de militarizarea țărilor vecine, motiv pentru care suntem obligați să planificăm măsuri de răspuns”, a spus ministrul.

„Este clar de partea cui va fi Belarusul”

Lituania, membră a NATO, care se află la vest de Belarus, a declarat că alianța atlantică trebuie să își ajusteze poziția față de Belarus, a cărei armată, potrivit acesteia, se consolidează din ce în ce mai mult în jurul forțelor armate ruse.

Luni, liderul belarus Alexander Lukașenko a declarat că Minskul nu va sta cu mâinile în sân dacă tensiunile ce mocnesc în estul Ucrainei se vor transforma într-un război cu Occidentul la granițele Rusiei. „Este clar de partea cui va fi Belarusul”, a spus președintele Lukașenko, făcând referire la Rusia.

Sprijinul financiar și politic din partea lui Vladimir Putin l-a ajutat să treacă peste protestele uriașe împotriva guvernării sale care au izbucnit în toamna anului trecut. „Ei înțeleg acest lucru, de aceea au început să își consolideze granița nordică dintre Belarus și Ucraina”, a spus Lukașenko pentru Interfax.

Putin va plăti „un preț scump dacă va folosi forța împotriva Ucrainei”

Oficialii americani, NATO și ucraineni au avertizat, marți, că Rusia va avea de plătit un preț scump pentru orice nouă agresiune militară, în timp ce alianța militară occidentală s-a reunit pentru a discuta despre intențiile Moscovei de a amplasa trupe la granița fostei republici sovietice.

Occidentul a arătat deja că poate exercita sancțiuni economice, financiare și politice împotriva Moscovei, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, înainte de discuțiile miniștrilor de externe ai alianței din capitala letonă Riga.

„Rusia va plăti un preț scump dacă va folosi din nou forța împotriva independenței Ucrainei”, a spus Stoltenberg.

Conflictul soldat cu 14.000 de morți încă mocnește

Secretarul de stat american Antony Blinken este așteptat să îi informeze pe cei 29 de omologi ai săi din NATO cu privire la informațiile de care dispune Washingtonul despre ceea ce se întâmplă pe flancul estic al alianței și în Ucraina, care nu este membră a acesteia.

„Orice acțiune escaladată a Rusiei ar fi o mare îngrijorare pentru Statele Unite (...) și orice agresiune reînnoită ar declanșa consecințe grave. Ne vom consulta îndeaproape cu aliații și partenerii NATO în zilele următoare (...) pentru a vedea dacă există alte măsuri pe care ar trebui să le luăm ca alianță pentru a ne întări apărarea, a ne întări rezistența, a ne întări capacitățile”, a spus Blinken.

Aspirațiile Kievului de integrare cu Occidentul au declanșat un impas cu Moscova. Comentariile lui Lukașenko au părut să contrasteze cu poziția mai neutră adoptată de Lukașenko după anexarea Crimeei la Ucraina de către Rusia în 2014 și susținerea de către aceasta a forțelor separatiste din estul Ucrainei.

Minsk, la fel ca majoritatea lumii, recunoaște în continuare Crimeea ca teritoriu ucrainean. Kremlinul a anexat peninsula ucraineană în 2014 și apoi a sprijinit rebelii care luptă împotriva trupelor guvernamentale în estul țării. Acest conflict a dus la moartea a 14.000 de persoane - și încă mocnește.