Romina Surugiu, lector universitar dr. la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București, analizează motivele pentru care tot mai puțini adolescenți români sunt dispuși să se înscrie la facultate, dar și pentru care abandonează timpuriu studiile.

- Evz: Cât de adevărată este teoria conform căreia fiecare generație este mai bună decât precedenta?

- Romina Surugiu: Eu nu cred că generațiile diferă atât de mult unele de altele. Studenții de astăzi sunt la fel ca şi cei pe care i-am avut acum 15 ani când am început să predau la facultate. Diferă, însă, motivațiile. Se simte în generația de astăzi un aer de contestare, de revoltă, care nu exista în generațiile anterioare sau care nu se manifesta atât de pregnant.

- Care ar fi profilul studentului român?

- Studenții actuali sunt orientați către carieră. Sunt obsedați de găsirea unei loc de muncă satisfăcător. La şcoală, sunt foarte atenți la note, întrucât ei sunt o generație care a intrat la liceu pe baza notelor obținute în gimnaziu. Performanța pentru ei se măsoară în note. Este greu să le explici că o notă proastă nu este o chiar o tragedie.

- Tot mai mulți renunță la facultate după primul an de studiu. Care e motivul?

- Cred că renunță mai uşor dacă aleg o facultate la care nu se dă un examen de admitere serios. Atunci când primeşti ceva gratis, nu-l prețuieşti ca atare. La noi, la Facultatea de Jurnalism a Universității din Bucureşti, nu avem prea mulți studenți care să renunțe. Dimpotrivă, avem studenți care au încercat 2 ani la rând să treacă examenul de admitere.

- Ce ar trebui să aleagă un tânăr între o meserie bănoasă și pasiunea sa?

- Cred că multe domenii pot fi bănoase dacă eşti o persoană ambițioasă. Am cunoscut absolvenți de studii economice care aveau un job minuscul într-o companie şi se resemnaseră cu un salariu mediu şi absolvenți de arte sau filosofie care îşi găsiseră locuri de muncă foarte bune în domenii ca media, publicitate, design etc. Cei care-și doresc să devină profesori se vor confrunta cu dificultăți financiare, mai ales la începutul carierei când salariile sunt foarte mici. Eu mi-am dorit să fiu profesoară, aşa că am acceptat această situație extrem de ingrată.

- Mulți studenți se plâng de bibliografiile stufoase...

- La un curs pe care îl țin, bibliografia este de numai 251 de pagini! Mai mult, universitățile invită profesori de străinătate. Ştiți ce pățim? Nu găsim studenți care să vină să-i asculte. Cât despre experții veniți din profesie... şi ei stau adesea cu sălile goale.Nu bibliografiile stufoase sau profesorii care dictează sunt cauza pentru care nu învață studenții. Aș da vina pe contextul social. Pe de-o parte, avem toată această ideologie a „școlii vieții”, care este – se zice – mai importantă decât „școala-școală”. Pe de altă parte, avem ideologia internshipului, a așa-zisei experiențe în profesie. Mulți, însă, se pierd pe drum, încercând să facă două lucruri în același timp. Îi văd întorcându-se la școală, după 2-3 ani de peregrinări pe la diverse firme.

- Au ei o idee reală despre piața muncii atunci cand termina facultatea?

Din păcate, piața muncii cere oameni bine pregătiți, dispuși să muncească mult, pe puțini bani. Contractele de drepturi de autor sunt în floare, iar intershipurile sunt omniprezente. Studenții simt acest lucru și țin seama de el. Îl acceptă, dar îl și contestă.

- Ce se schimbă în mintea unui tânăr plecat la studii în afară, încât nu mai vrea să revină în țară?

- Am petrecut ceva timp la Universitatea din Uppsala, Suedia, în cadrul unui program postdoctoral. Nu m-aş mai fi întors, dacă nu aş fi avut doi copii mici acasă. Acolo, o şedință dura o oră. La noi, am stat minimum patru ore. Nu apucam să distribuim nimic, ne certam permanent, fiecare pleca de acolo cu regretul că nu a reușit să zică și el ceva. Un haos! Am lucrat în mai multe instituții românești și peste tot a fost la fel. Nu e normal să obosești argumentând în ședințe, mai mult decât obosești muncind efectiv. „Multe domenii pot fi bănoase dacă ai ambiție.

O criză de calitate umană

Cea mai gravă repercusiune a exodului de specialiști români în străinătate, crede lectorul, este lipsa unor exemple de conduită morală și socială: „Brain-drain-ul e un fenomen care caracterizează România în ultimii 25 de ani. Efectele negative sunt greu de evidențiat deocamdată. Dar, pot să spun că, la nivel personal, îmi lipsesc prietenii plecați în străinătate. Îmi lipsesc la locul de muncă, pentru că ei erau foarte bine pregătiți, îmi lipsesc în societate, pentru că oamenii bine pregătiți sunt un factor de stabilitate și de progres... Se vede pe stradă că din România au plecat oameni de calitate”. Pe de altă parte, spune Romina Surugiu, schimbarea poate veni numai prin educație. „Încă mai avem cadre didactice devotate și universități de prestigiu”.

ROMINA SURUGIU - CARTE DE VIZITĂ

^ Lector universitar în Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din 2002

^ A urmat un doctorat în filosofie cu titlul „Nae Ionescu, filosof și gazetar”

^ Absoventă a unui Master în studii de gen

^ A publicat patru cărți și face parte din 2014 din Consiliul de Administrație al TVR