Editura Evenimentul si Capital

Romii: libertatea de circulaţie şi nevoia de integrare

01banda_lellouche
Autor: | | 39 Comentarii | 506 Vizualizari

Oficialul francez Pierre Lellouche se adresează "prietenilor români" prin intermediul EVZ.

Chestiunea repatrierii voluntare a cetăţenilor români de etnie romă din Franţa a inflamat spiritele şi a stârnit dezbateri aprinse la Paris şi la Bucureşti. Secretarul francez de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, este unul dintre oficialii direct implicaţi în această problemă.Într-un text de opinie intitulat "Romii: libertatea de circulaţie; nevoia de integrare. Răspuns pentru prietenii noştri români", oficialul francez expune, cititorilor EVZ, argumentele care stau la baza noilor măsuri de securitate elaborate de guvernul de la Paris în luna iulie. După ce s-a extins la ţările din Europa Centrală în 2004, apoi la România şi Bulgaria în urmă cu trei ani, Uniunea Europeană este pe cale să devină conştientă de existenţa în interiorul său a unei adevărate "lumi a patra", alcătuită din 9 milioane de romi care, foarte frecvent, trăiesc încă sub standardele cele mai elementare ale demnităţii umane. Numeroşi francezi sunt martorii acestei realităţi, odată cu sosirea în oraşele noastre şi la periferiile acestora a cetăţenilor români şi bulgari de origine romă, în tabere improvizate.Aceste persoane, care adesea nu au fost niciodată şcolarizate, sunt, în marea lor majoritate, victimele unor adevărate reţele de trafic de fiinţe umane, care prosperă prin constrângerea persoanelor vârstnice şi a copiilor să cerşească pe străzile noastre, obligând tinerele fete să se prostitueze sau forţând minorii să comită acte de delincvenţă. Este o situaţie pe care o cunosc bine şi în calitate de deputat din circumscripţia mea din Paris, şi cu care se confruntă numeroşi primari, de dreapta sau de stânga, din toată Franţa. În faţa hotărârii preşedintelui republicii franceze şi a guvernului de a pune capăt situaţiei intolerabile generate de taberele ilegale din toată ţara, care s-a tradus prin dezmembrarea mai multora dintre acestea şi a întoarcerii voluntare a mai multor sute de romi în România, s-au ridicat anumite voci la Bucureşti şi la Sofia, acuzând Franţa că ar pune sub semnul întrebării libertatea de circulaţie prevăzută de tratatele comunitare. Doresc să reafirm aici, în numele guvernului francez, că Franţa este ataşată acestei libertăţi în cel mai înalt grad: ea reprezintă pentru popoarele noastre un drept major al construcţiei europene, cu atât mai mult pentru cei care au cunoscut izolarea de cealaltă parte a Cortinei de Fier. De altfel, acesta este unul dintre motivele pentru care preşedintele Chirac a fost primul avocat al aderării României şi Bulgariei la UE, atunci când erau mulţi cei care se îndoiau că aceste state ar fi pregătite să se integreze în Uniune. Dar, libertatea de circulaţie fiind preţioasă, dorim să luptăm ca ea să nu fie deturnată de reţelele criminale care exploatează sărăcia romilor, lucru ce este prevăzut explicit de articolul 3 al Tratatului privind Uniunea Europeană, care stipulează că libera circulaţie a persoanelor nu este nelimitată şi se exercită în legătură cu măsurile de "prevenire a criminalităţii şi de luptă împotriva acestui fenomen". Ea nu poate deveni în niciun caz un alibi pentru o imigrare masivă. În ultimul an, am fost de două ori la Bucureşti pentru a-i preveni pe prietenii noştri români că ne confruntăm cu o problemă gravă ce presupune o soluţie comună. În urma ultimei mele vizite la Bucureşti, din februarie 2010, am obţinut ca România să trimită patru poliţişti pe lângă Prefectura de Poliţie din Paris şi să numească apoi un secretar de stat cu atribuţii specifice legate de romi, pe care Brice Hortefeux, Eric Besson şi eu însumi îl vom primi, începând de miercurea viitoare, la Paris. Voi veni din nou la Bucureşti, împreună cu Eric Besson, în septembrie. În ciuda acestor primi paşi pozitivi, rămân mulţi alţi paşi de făcut pentru a integra populaţiile de romi. Contăm pe România şi Bulgaria pentru ca aceste state să-şi asume responsabilităţile legate de cetăţenii proprii, căci înaintea dreptului de a circula liber dintr-un stat în altul al Uniunii Europene se află datoria fiecărui stat de a asigura protecţia şi integrarea propriilor cetăţeni, în conformitate cu principiile fundamentale ale Uniunii Europene stipulate de articolul 2 din Tratat: "Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor". În aceste condiţii, de ce să nu o spun, am fost oarecum surprins să citesc anumite comentarii, provenind de la oficiali sau comentatori români şi bulgari care acuzau Franţa de "deportarea" romilor, când noi nu facem decât să aplicăm dreptul european şi efectuăm întoarceri voluntare însoţite de un ajutor financiar suportat de contribuabilul francez. Ar fi o curioasă interpretare a literei tratatelor şi a spiritului Uniunii Europene să considerăm că anumite ţări pot să ofere ca singură perspectivă cetăţenilor lor de etnie romă aceea de a emigra către statele europene mai bogate, carora le va reveni, ipso facto, sarcina integrării acestora. Comisiei care se îngrijorează de respectarea de către Franţa a condiţiilor de întoarcere a romilor în situaţie ilegală, doresc să-i reamintesc că Franţa, membru fondator al Uniunii, nu face decât să acţioneze în deplină conformitate cu dreptul european. Franţa, în cadrul preşedinţiei Uniunii Europene, în 2008, îşi arătase deja interesul pentru această chestiune, luând iniţiativa unui prim summit pe problema romilor. În schimb, al doilea summit, organizat la Cordoba, la care am participat în aprilie anul acesta, a fost o mare dezamăgire, atât pentru guvernul francez, care se aştepta la o mobilizare mai importantă a Uniunii Europene, cât şi pentru asociaţiile rome. Aşteptăm de la Comisie să fie la fel de vigilentă cu privire la asigurarea pentru romi şi a celorlalte drepturi - la educaţie, la muncă, la sănătate - prevăzute de tratate şi cerem ca o parte substanţială din ajutoarele europene (20 de miliarde de euro pentru România în perioada 2007-2013) să fie direct afectate acestui scop. Din toate aceste motive, luna trecută, am cerut înscrierea din partea Franţei a acestei întrebări pe ordinea de zi a Consiliului de la Bruxelles, pentru a mobiliza toate statele membre în vedere consolidării acţiunii Uniunii Europene. Vreau să cred că a venit momentul unei conştientizări reale a acestei probleme, atât de către ţările de origine, cât şi de Uniune în ansamblul său. Să nu reacţionăm ar însemna să adăugăm un nou capitol istoriei nenorocirilor romilor: aflaţi în robie până în secolul al XIX-lea, deportaţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, reprimaţi de regimurile comuniste, să fie oare romii condamnaţi astăzi să nu cunoască din construcţia europeană decât dreptul de a merge dintr-o mahala într-alta? Să nu reacţionăm ar însemna să pregătim terenul pentru "derapajele populiste" de care se îngrijorează dl. Baconschi, ministrul român al afacerilor externe. Să nu reacţionăm ar însemna să negăm valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană.

Elena Udrea, decizie BOMBA in Costa Rica! Iubitul ei a dezvaluit ce a decis sa faca. Nimeni nu se mai astepta

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Internaţional

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI