La final de stagiune, Teatrul Naţional le propune spectatorilor prima piesă jucată în aer liber. În plus, actriţa principală are 16 ani şi coafură rasta.
Cu o Julietă de 16 ani, elevă de liceu cu o coafură rasta, în rolul principal, Teatrul Naţional Timişoara prezintă mâine primul proiect de teatru în aer liber.
Spectacolul va avea loc de la ora 22.00, în Parcul Civic (cel din jurul Sălii 2, în spatele Hotelului Continental), iar intrarea va fi liberă. "E cea mai mare bucurie"
Dianna Praskot, absolventă a clasei a XI-a, la Colegiul Naţional de Artă "Ion Vidu", din Timişoara, este vedeta incontestabilă a spectacolului.
Adolescenta de 16 ani, care poartă o podoabă capilară impresionantă, formată din celebrele dreadlocks (codiţele răsucite specifice coafurii rasta - n.r.) a aflat despre casting de la profesoara ei de teatru.
Iar când şi-a adjudecat rolul de Julieta, primul gând a fost unul de teamă că i s-ar putea cere să renunţe la codiţe. Fapt inacceptabil pentru tânăra actriţă, care poartă rasta de mai bine de doi ani.
"A fost primul casting din viaţa mea şi am avut foarte mari emoţii, pentru că am concurat în primul rând cu fete mai mari, cu experienţă şi cu actriţe adevărate. Apoi, am avut emoţii că-mi pot cere să renunţ la dreaduri, dar mi s-a spus că este OK aşa. Iar faptul că am lucrat cu un mare regizor străin şi cu actori profesionişti e cea mai mare bucurie", mărturiseşte Dianna Praskot.
O grădină cu flori
În rolul tânărului Romeo, spectatorii timişoreni vor avea ocazia să-l vadă pe Cătălin Ursu. Actorul în vârstă de 34 de ani a absolvit, în 2000, secţia de teatru a Facultăţii de Muzică a Universităţii de Vest din Timişoara, dar prima experienţă în domeniul actoriei a avut-o în 1997. Despre a juca teatru în aer liber spune că este o idee formidabilă şi speră să mai fie distribuit şi în alte astfel de piese.
"Ai senzaţia că eşti într-o grădină cu flori, la care le pui apă ca să crească, dar trebuie să o faci cu foarte mare grijă, ca să nu le răneşti cumva. A fost o experienţă foarte interesantă să joc cu cineva nou în branşă, care implică să ai o mare grijă faţă de colegul tău aflat la început de drum", povesteşte Cătălin Ursu.
Din distribuţie mai fac parte şi Ion Rizea, Colin Buzoianu, Alecu Reus, Benone Viziteu, Georg Peetz (de la Teatrul German de Stat), Paula Maria Frunzetti, Alina Reus, Ana Maria Cojocaru, Romeo Ioan, Ioan Strugari, Irene Flamann Catalina, Adrian Jivan, Nicolae Pârvulescu, Marius Lupoianu şi Cristian Brătoiu.
Lor li se adaugă muzicienii Iuliana Birtea (violă), Sebastian Boboiciov (fagot), Gianluca Vanzelli (flaut) şi Valentina Cotinschi (voce).
Scenografia spectacolului îi aparţine Velicăi Panduru, câştigătoare a Premiului UNITER în 2009, pentru piesa "Boala familiei M". Muzica îi aparţine compozitorului Dan Simion, unul dintre tinerii talentaţi lansaţi în ultimii ani.
"Va şterge graniţele dintre public şi trecători"
"Natura urbană se va transforma pentru două ore în decorul ideal de teatru, iar Naţionalul timişorean va şterge, în acest mod, graniţele dintre public şi trecători, transformându-i pe cei din urmă în beneficiari direcţi ai performanţei teatrale - în spectatori", explică Codruţa Popov, secretarul literar al Teatrului Naţional din Timişoara.
La premiera de mâine-seară şi-a anunţat prezenţa şi ministrul culturii, Kelemen Hunor. Stagiunea teatrului se va încheia duminică seara, cu piesa "În vizită", de Roland Schimmelpfennig, în regia lui Alexandru Dabija.
"Apoi, am avut emoţii că-mi pot cere să renunţ la dreaduri, dar mi s-a spus că este OK aşa.", DIANA PRASKOT, actriţă în rolul Julietei
REGIZOR
Teme politice şi sociale
Producţia Naţionalului timişorean poartă semnătura regizorului macedonean Rahim Burhan, care a optat pentru o lectură teatrală a "esenţelor" shakespeariene.
Regizorul şi-a făcut studiile la Academia de Film din Belgrad, Serbia, şi este cunoscut în Europa ca fondator, regizor şi director artistic al trupei de teatru "Pralipe" (frăţie - n.r.).
În prezent, Rahim Burhan trăieşte şi lucrează în localitatea Neuss, din Germania, iar în spectacolele sale, multipremiate în Europa, abordează cu precădere teme politice şi sociale.