Românul care a uimit Europa cu inovaţiile sale. Dicţionarul universal i-a notat numele

Românul care a uimit Europa cu inovaţiile sale. Dicţionarul universal i-a notat numele

La data de 14 septembrie 2020 s-au împlinit 125 de ani de când era inaugurat podul peste Dunăre de la Cernavodă, creaţia genialului inginer Anghel Saligny (1854-1925).

Podul a fost proiectat în 1888 şi construit între 1890-1895, iar la acea vreme a fost considerat cel mai mare pod din Europa, cu o lungime de 4.088 m.

De asemenea, impozanta construcţie s-a numărat şi printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume.

1887 a fost anul în care lui Anghel Saligny  i s-a încredinţat inginerului conducerea Serviciului Studiilor Liniilor Feteşti-Cernavodă.

Ne puteți urmări și pe Google News

Odată rezolvate chestiunile birocratice, el s-a putut concentra pe principala lui operă în cadrul marelui complex feroviar Feteşti-Cernavodă.

În prim-plan apare podul peste Dunăre de la Cernavodă (Dicţionar universal al arhitecţilor, Paul Constantin, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986).

Dincolo de însemnătatea publică, proiectul elaborat de Saligny s-a remarcat prin îndrăzneala concepţiei şi soluţiile tehnice avansate pentru acele vremuri.

„El aduce două mari inovaţii în construcţia de poduri: sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului şi folosirea oţelului moale în locul fierului pudlat (un amestec de fier relativ pur şi zgură) ca material de construcţie pentru tabliere de poduri.

Piatra de temelie a construcţiei a fost pusă în data de 9/21 octombrie 1890 în prezenţa regelui Carol I (1866-1914).

După cinci ani, în data de 14/26 septembrie 1895, a fost inaugurat cel mai mare complex de poduri din Europa acelei vremi şi al treilea ca lungime din lume.

Podul are cinci deschideri, cea centrală fiind de 190 m. Peste deschiderea a doua a podului, lungă de 140 m, se întinde o grilă cu zăbrele, având două console (braţe de câte 50 m) care se prelungesc peste pilele podului, la dreapta şi la stânga deschiderii.

Pe deschiderea din mijloc s-a montat o grindă de numai 90 m, deoarece aceasta se poate sprijini pe cele două console, una din dreapta deschiderii a doua şi cealaltă din stânga deschiderii a patra.

În felul acesta se acoperă întreaga deschidere centrală de 190 m. Înălţimea maximă a grinzilor cu console este de 32 m (deasupra pilelor)”, arată Agerpres.

Celebră în epocă rămâne şi proba de rezistenţă a podului, care s-a făcut chiar în ziua inaugurării folosindu-se un convoi de 15 locomotive.

Ele au circulând cu o viteză de 80 km/h şi testul a fost un succes conform uac.incd.ro, pagina revistei „Urbanism. Arhitectură. Construcţii”.

foto: Anghel Saligny

foto: Podul Regele Carol I

sursa: Agerpres