Cei mai mulţi români (61%) au o părere proastă şi foarte proastă despre şcoala românească. Aceasta în timp ce doar 36% dintre români au o părere pozitivă, potrivit unui sondaj realizat la inceputul lunii septembrie de catre Institutul Roman pentru Evaluare şi Strategie (IRES)
Comparativ cu învăţământul din Uniunea Europeană, peste jumătate dintre români cred că şcoala noastră este mai slabă, în timp ce doar 26% cred că avem un învăţământ mai bun. Caracterul neaplicat, lipsa de dotare a şcolilor şi calitatea scăzută a actului educational, reprezintă principale motive ale evaluarii negative, se arată în acelaşi studiu. Învăţământul românesc, rupt de realităţile de pe piaţa muncii În şcoli se oferă prea multă teorie şi prea puţină practică. Astfel, absolvenţii îşi dau seama că una au învăţat la şcoală şi altceva se aplică la locul de muncă. Învăţământul actual are un caracter formativ scăzut, iar 69% dintre români consideră că învăţământul românesc nu îi pregăteşte pe elevi pentru viaţă. Concluzia este întărită şi de faptul că 78% dintre români apreciază că învăţământul este centrat prea mult pe informaţie şi mai puţin pe formarea de competenţe. Aceeaşi evaluarea se regăseşte şi in afirmatiile a 77% dintre cei intervievaţi care afirmă că tinerii nu sunt pregătiţi să facă faţă cerinţelor de pe piaţa muncii. În plus, 95% dintre români consideră că reînfiinţarea şcolilor profesionale sau de meserii ar fi un lucru benefic. Diplomele româneşti nu mai au nicio valoare Şcoala românească scoate absolvenţi slab pregătiţi şi se confruntă cu o devalorizare a diplomelor, potrivit aceluiaşi studiu IRES. Ruptura dintre actul educaţional şi cerinţele de piaţa muncii este confirmată şi de faptul că 71% dintre români consideră că absolvenţii de facultate sunt slab pregătiţi, iar 77% cred că diplomele nu mai au nici o valoare. Un exemplu în acest sens, o reprezintă explozia şcolilor de jurnalism şi comunicare. Astfel, conform datelor centralizate de Eurostat, între 1999 şi 2008, numărul studenţilor la Jurnalism şi Comunicare a crescut de la 5.200 la peste 20.000, iar numărul absolvenţilor de la 1.000 în anul 1999, la peste 6.000 în 2008, când au absolvit două promoţii. Legi schimbate prea des în învăţământ O pondere covârşitoare a respondenţilor (86%) spun că schimbările frecvente ale legislaţiei din domeniul educaţiei sunt prea dese, iar 80% susţin că dotarea şcolilor este deficitară. Un alt motiv de reproş ţine de nivelul scăzut al siguranţei în scoli şi de exigenţa scăzută a profesorilor. Astfel, 86% dintre părinţi sunt îngrijoraţi de nivelul scăzut al siguranţei în şcoli, 97% dintre români consideră că disciplina în şcoli ar trebui crescută. Ca o confirmare a nevoii de disciplină, 84% dintre respondenţi doresc reintroducerea uniformelor şcolare. Profesorii, prost plătiţi şi slab pregătiţi De asemenea, 80% dintre români consideră că profesorii sunt prost plătiţi, iar 51% apreciază că aceştia sunt slab pregătiţi, în timp ce doar 41% cred că sunt bine pregătiţi. Învăţământul de stat este perceput ca fiind mai bun decât cel privat (60%), doar 1/3 dintre respondenţi având o părere contrară. Învăţământul din trecut este idealizat Mai mult, 86% dintre români cred că înainte era mai bine considerând că actualii elevi sunt mai slab pregătiţi decât cei din trecut. În plus, sistem de examinare este considerat ineficient, 71% dintre respondenţi apreciind că ar trebui reintrodus examenul de admitere la liceu, iar 79% consideră necesar examentul de treapta a II-a în liceu. Jumătate dintre părinţi îşi trimit copii la meditaţii Părinţii elevilor apelează la meditaţii pentru că vor să aibă un copil bine pregătit (91%), în speranţa că aşa copii lor vor avea note mai mari (52%) şi vor mări şansele copilului de a urma o facultate. Alarmant este faptul că 43% dintre românii care îşi duc copii la medidaţii au convingerea că profesorii nu îşi fac datoria la şcoală. În prezent, cei mai mulţi elevi merg la medidaţii la matematica (88%) şi la limba şi literatura română (60%). Studiul a fost efectuat pe 1.316 indivizi care au peste 18 ani, cu o marjă de eroare de plus-minus 2,8% , potrivit Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie.