Uniunea Europeană nu a reușit să adopte un punct de vedere unitar despre statutul orașului Ierusalim, după ce România și alte două state membre UE au refuzat săptămâna trecută să-și ia angajamentul că-și mențin ambasadele în Tel Aviv.
Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) le-a trimis celor 28 de state membre, spre aprobare, un proiect de Declarație împotriva deciziei SUA de a-și muta ambasada de la Tel Aviv în Ierusalim. Potrivit presei israeliene, declaraţia a fost inițiată de Franța și urmărea să prezinte o poziție comună a UE. Proiectul menţiona că Ierusalimul ar trebui să fie capitala a două state, Israel şi Palestina, că statutul Ierusalimului ar trebui rezolvat numai prin negocierile de pace între israelieni și palestinieni şi că ţările membre ale UE nu vor urma exemplul SUA şi nu-şi vor muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim.
România, Cehia și Ungaria nu au aprobat textul propus. În lipsa unui consens între statele membre, șeful diplomației europene, Federica Mogherini, va transmite doar în nume personal un punct de vedere pe tema Ierusalimului.
Miza
UE ar fi vrut să publice Declarația în contextul în care Statele Unite își inaugurează, azi, ambasada la Ierusalim, la șase luni după ce președintele american Donald Trump a făcut un anunț istoric: a recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului și a spus că SUA își vor muta ambasada din Tel Aviv.
Ierusalimul este disputat de peste 70 de ani de palestinieni (arabi) și israelieni (evrei) și este un subiect fierbinte în diplomația mondială. Până în prezent, marea majoritate a statelor planetei au decis să nu-și mute ambasadele de la Tel Aviv în Ierusalim până când israelienii și palestinienii nu vor încheia un acord în acest sens.
Analiză
Ministerul Afacerilor Externe a explicat, sâmbătă, că România a respins textul propus statelor membre pentru că documentul era „lipsit de echilibru”. Preşedintele Klaus Iohannis a spus că îl va chema la Cotroceni pe ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, pentru a îi explica „ce şi cum s-a discutat şi care a fost motivaţia pentru măsura care s-a luat”. „În privinţa mutării ambasadei nu s-a făcut absolut niciun pas, în nicio direcţie. Ambasada nu poate fi mutată fără acordul meu. Punct! Indiferent cine ce spune”, a reacționat, sămbătă, șeful statului. Iohannis a adăugat că prin blocarea declaraţiei comune a Uniunii Europene, România este „readusă în marginea Uniunii, împreună cu ţări pentru care am tot respectul, dar care sunt de esenţă mai degrabă eurosceptice”.
Guvernul de la București a adoptat, pe 18 aprilie 2018, un Memorandum privind începerea unei analize care să cuprindă riscurile și beneficiile unei eventuale decizie similare a României. Decizia României va fi luată după discuțiile dintre Ministerul de Externe, serviciile de informații și Administrația Prezidențială.
Rana Schengen
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a spus că deși este „regretabil că la nivelul UE nu există consens” privind Ierusalimul, acest tip de situație este de așteptat „într-o Uniune în care se discută din ce în ce mai intens despre formalizarea unei Europe cu mai multe viteze”. El a spus că și România a fost victima acestui sistem. „Exemplul cel mai concludent pentru România este aderarea la Schengen, un proces tehnic pe care l-am îndeplinit dar care, din pricina poziţiei inflexibile a unor state membre, a dobândit valenţe politice, ţinte suplimentare şi a fost transformat într-o barieră pentru integrarea noastră deplină în UE”, a declarat Tăriceanu.
Eveniment de gală
Israelul a invitat întregul corp diplomatic străin la o recepție organizată ieri seară în Ierusalim, însă majoritatea diplomaţilor europeni, inclusiv reprezentanţii Marii Britanii, Franţei şi Germaniei, erau așteptați să boicoteze ceremonia, a relatat televiziunea Hadashot TV. În schimb, România, Austria, Ungaria şi Cehia ar fi acceptat invitaţia.
Recepția a fost organizată înaintea ceremoniei oficiale de azi care se ține în Consulatul SUA din cartierul Arnona al Ierusalimului, care va deveni apoi oficial ambasada Statelor Unite. Spre deosebire de gala organizată de Israel, nicio delegaţie străină nu a fost invitată la inaugurarea ambasadei SUA, ci doar înalţi oficiali ai Israelului.