Disputele privind numărul mare de mandate de interceptare puse în aplicare de SRI continuă. După ce președintele Comisiei de control al Serviciului, Claudiu Manda, a intrat într-o polemică privind amploarea acestor mandate cu purtătorul de cuvânt al instituției, Ovidiu Marincea, o nouă critică direcționată înspre SRI vizează cheltuielile referitoare la interceptare.
Vicepreședintele ALDE; Marian Cucșa, susține că SRI are o obligație de a publica documente care să arate sumele cheltuite pentru interceptare și, în calitate de vicepreședinte al Comisiei SRI, solicită explicații în acest sens de la conducerea instituției.
„Datele care apar în spaţiul public cu privire la interceptările efectuate de către Serviciul Român de Informaţii de-a lungul ultimilor 14 ani arată că ţara noastră a devenit un adevărat tărâm al făgăduinţei pentru serviciile de informaţii”, prezintă deputatul ALDE, într-un comunicat de presă.
Amploarea fenomenului de ascultare este confirmată, în opinia lui Cucșa, de numărul foarte mare de mandate ale SRI, dar și de costurile aparaturii folosite.
„Din nou, presa contribuie la dezvăluirea amplitudinii interceptărilor care au avut loc în ultimii ani. Documentul emis de DNA Oradea în 2014 şi prezentat de mass-media indică o cifră enormă pe care statul român a cheltuit-o pentru interceptări. Ponderea cea mai mare a cheltuielilor judiciare o reprezintă cele efectuate cu supravegherile operative care, potrivit Serviciului Român de Informaţii, sunt de până la 3.000 de euro/zi. (...) Aşa cum arătau cei de la România Curată, în luna martie, într-o analiză comparativă între Serviciul Român de Informaţii şi instituţiile similare din cele mai puternice 10 state din NATO, SRI are cel mai mare număr de angajaţi raportat la numărul de locuitori şi cel mai mare buget ca pondere din bugetul naţional, reuşind să cheltuiască mai mult decât serviciile omoloage din Germania, Franţa, Italia sau Polonia”, adaugă deputatul ALDE.
Banii contribuabililor folosiți pentru ascultare ar putea ajunge la „sute de milioane, dacă nu miliarde de euro”, contnuă să spună Cucșa.
„Cu siguranţă, românii au dreptul să ştie cu exactitate la cât s-au ridicat cheltuielile pentru interceptări. Orice român se întreabă în aceste condiţii dacă aceşti bani nu ar fi fost mai bine folosiţi pentru obiective economice sau sociale care sunt mai importante, precum autostrăzi, şcoli sau spitale. E normal ca în această situaţie să apară o serie de întrebări cu privire la modul în care SRI a acţionat şi sumele care au fost alocate de la bugetul de stat pentru ca românii să fie ascultaţi. Sunt întrebări fireşti, pentru că vedem că în România prioritatea cheltuielilor bugetare a fost dată de interceptarea telefoanelor, adică de încălcarea drepturilor şi libertăţilor românilor.
De aceea, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei de control asupra activităţii SRI, solicit lămuriri de la conducerea Serviciului. Consider că românii au dreptul să ştie cum au fost folosiţi banii lor şi dacă le-au fost încălcate drepturile pe banii lor.
Justiţia trebuie înfăptuită fără echivoc, dar totul trebuie făcut într-o logică democratică, de respect pentru drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Nu există justiţie cu adevărat, dacă drepturile cetăţeanului sunt încălcate şi se permite instituirea abuzului ca practică obişnuită a instituţiilor de forţă. Suntem în situaţia de-a dreptul ridicolă în care românii plătesc pentru a fi ascultaţi, pentru ca drepturile să le fie încălcate. Având în vedere numărul mare de interceptări, oamenii nu trebuie să trăiască cu impresia că statul de drept, instituţiile de forţă oprimă cetăţenii, îi terorizează”, a încehait deputatul ALDE.
Reamintim că președintele Comisiei parlamentare de control a activității SRI, Claudiu Manda, a declarat, joi, că din calculele realizate de parlamentari a reieșit că serviciul de informații a ascultat tot ce-au vorbit 6 milioane de români la telefon în perioada 2005-2016. Adică unul din trei români a avut telefonul ascultat. Acesta a declarant, pentru EVZ, că cifrele provin din rapoartele de activitate ale SRI din anii 2005 - 2016.
În replica, SRI a comunicat că „în perioada 11.12.2004 (dată la care a intrat în vigoare Legea 535/2004 ) și 16.02.2016 (până la decizia CCR) numărul total de mandate de securitate națională (inițiale, prelungiri și completări) solicitate de Serviciul Român de Informații a fost de 28.784, din care 9.292 inițiale”. Totodată „numărul de persoane a căror drepturi și libertăți au fost restrânse, în condițiile legii, în baza autorizației eliberate de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost de 20.907”.