România susţine semnarea, chiar în acest an, dacă este posibil, a Acordului de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană, a anunțat, astăzi, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu. Acesta a precizat și că activitatea Comisiei mixte româno-ucraineană interguvernamentală pe problematica minorităţilor va fi reluată.
”România susţine semnarea, chiar în acest an, dacă este posibil, a Acordului de asociere, respectiv a Acordului aprofundat de liber schimb între Ucraina şi UE. România susţine acordarea unei perspective clare pentru Ucraina, dar şi pentru celelalte state din vecinătatea estică a UE, pentru că acest proces de integrare europeană este foarte important pentru reforma administrativă a acestor state şi pentru însuşirea internă a normelor şi valorilor europene”, a afirmat Aurescu, la prima ediţie a Forumului civic România-Ucraina, care se desfășoară până mâine la Bucureşti. Comisie mixtă pentru problemele minorităților În plan bilateral există un document foarte important, semnat de fostul ministru de Externe Teodor Baconschi - Protocolul de cooperare în domeniul integrării europene - între cele două ministere de Externe român şi ucrainean, pe baza căruia se lucrează, iar în următoarea perioadă urmează să fie semnat un plan de acţiune în baza acestuia, a subliniat Aurescu.
El a mai afirmat că MAE a discutat cu partenerii de la Kiev să se reia activitatea Comisiei mixte interguvernamentale pe problematica minorităţilor naţionale.
”În dialogul firesc pe care îl avem este importantă înlăturarea stereotipurilor, prejudecăţilor, care încă mai există în percepţiile unora despre ceilalţi. Este important ca cele două societăţi, română şi ucraineană, să se cunoască mai mult pentru că încă nu ne cunoaştem suficient şi nu ştim încă să ne preţuim unii altora valorile pe care le avem”, a menționat oficialul MAE. Oficialul român speră că vor fi soluționate și dosarele sensibile din relaţia bilaterală româno-ucraineană, în baza standardelor internaţionale, cu accent pe asigurarea drepturilor minorităţilor naţionale, canalul Bâstroe, dar şi recuperarea creanţelor statului român din investiţia de la Krivoi Rog.