Evenimentul Zilei > Social > România se află în pragul unei noi crize a imunoglobulinei. Pacienții sunt îngrijorați
România se află în pragul unei noi crize a imunoglobulinei. Pacienții sunt îngrijorați

România se află în pragul unei noi crize a imunoglobulinei. Pacienții sunt îngrijorați

România s-ar putea confrunta cu o nouă criză de imunoglobulină, mult mai gravă decât cea prin care a trecut în intervalul 2017 – 2018. Avertismentul vine din partea Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (A.P.A.A.).

Asociaţiile de pacienţi au transmis un memoriu, către Ministerul Sănătății, în care arată că există un deficit de imunoglobulină la nivel mondial. Acest lucru ar putea provoca, o nouă criză la nivelul României. Documentul a fost transmis către minister pe 10 august, însă, până în prezent oficialii din sănătate nu au transmis nici un răspuns.

În acest context, asociațiile de pacienți au decis să-și facă public demersul, în ideea că astfel, reprezentanții Ministerului vor da dovadă de mai multă sensibilitate. Documentul se intitulează „Imunoglobulinele risc major de discontinuitate pentru România!” și este semnat de Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune şi Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare.

Asociațiile de pacienți atrag atenția că pandemia de COVID-19 a afectat grav colectarea de plasmă la nivel global. Pe de altă parte, cererea de imunoglobuline a crescut la un nivel foarte ridicat.

„Tratamentele cu derivate din plasmă sunt folosite atât în tratamentul pacienţilor cu imunodeficienţe primare şi afecţiuni autoimune, cât şi în cazul unor condiţii critice precum arsuri grave, leucemie şi HIV pediatric, hepatite, dar şi în tratamentul cancerului sau pentru tratarea unor imunodeficienţe secundare. Drept urmare, este absolut necesar ca sa putem asigura tratamentul cu imunoglubuline pentru toţi aceşti pacienţi”, se arată în materialul transmis Ministerului Sănătății.

Într-un document adresat presei, cele două asociații de pacienți atrag atenția asupra faptului că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recunoscut importanţa medicamentelor derivate din plasmă. Astfel, imunoglobulinele au fost incluse, alături de alte terapii similare, pe lista medicamentelor esenţiale.

„Imunoglobulinele risc major de discontinuitate pentru România!

Pandemia COVID-19 a afectat grav colectarea de plasmă la nivel global – de la debutul pandemiei înregistrându-se o scădere de peste 30% a colectării plasmei umane, materia primă din care se fabrică imunoglobulina. Această situaţie are loc în condiţiile unei creşteri continue a cererii de imunoglobuline în lume, cu atât mai mult cu cât odată cu debutul pandemiei, în multe ţări, imunoglobulina a fost inclusă în schema de tratament pentru COVID-19.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recunoscut importanţa medicamentelor derivate din plasmă prin includerea imunoglobulinelor, alături de alte terapii similare, pe lista medicamentelor esenţiale. Recent, şi în România a fost aprobată lista medicamentelor esenţiale, care include şi categoria imunoglobulinelor. Tratamentele cu derivate din plasmă sunt folosite atât în tratamentul pacienţilor cu imunodeficienţe primare şi afecţiuni autoimune, cât şi în cazul unor condiţii critice precum arsuri grave, leucemie şi HIV pediatric, hepatite, dar şi în tratamentul cancerului sau pentru tratarea unor imunodeficienţe secundare. Drept urmare, este absolut necesar ca sa putem asigura tratamentul cu imunoglubuline pentru toţi aceşti pacienţi.

România se confruntă în prezent cu probleme sistemice, de la lipsa centralizării necesarului de medicamente derivate din plasmă pentru pacienţi, la lipsa spaţiilor de depozitare şi a infrastructurii de valorificare. România nu dispune de posibilitatea de a fracţiona plasma, cu toate că, la finalul anului 2019 Comisia Naţională pentru Strategie şi Prognoză a publicat un studiu de fundamentare pentru construirea şi operarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem. Nici în 2021 România nu are centre de colectare a plasmei pentru fracţionare, însă consumă anual produse derivate echivalentul a 200.000 litri de plasmă, care provin exclusiv din import. Aceste aspecte generează vulnerabilităţi şi riscuri care, în final, se răsfrâng asupra pacienţilor.

Există semnale că donarea de plasmă s-ar putea reduce

În momentul de faţă, există semnale clare cu privire la venirea unui al patrulea val pandemic atât în Statele Unite ale Americii, cât şi la nivel european, inclusiv în ţările în care se realizează colectarea şi fracţionarea, fapt care ar putea genera o nouă scădere a donării de plasmă, în condiţiile unui deficit de plasmă deja existent la nivel global. În plus, ţinând cont de specificităţile colectării de plasmă – traseul plasmei de la colectare până la produsul finit durează între 7 şi 12 luni – se aşteaptă ca o eventuală scădere a donării în perioada următoare, pe fondul noului val pandemic, să genereze o presiune suplimentară pe termen mediu asupra volumelor disponibile de imunoglobuline, cu consecinţe negative grave asupra sănătăţii pacienţilor.

Astfel, pe fondul scăderii donării, care a generat un deficit global de plasmă, şi în condiţiile unei creşteri continue a cererii la nivel mondial, România riscă să nu mai poată asigura necesarul de tratament şi să achiziţioneze cantităţi insuficiente pentru pacienţii români.    Acest lucru este alimentat şi de faptul că prin politica de preţuri, România aplică pentru imunoglobuline media celor mai mici trei preţuri din Uniunea Europeană, fapt care descurajează livrările în România.

Ministrul Sanatatatii, Ioana Mihaila.

Avertismentul asociațiilor de pacienți

În contextul semnalelor de alarmă transmise în ultima perioadă în România cu privire la riscurile unei noi crize a imunoglobulinelor, care ar putea-o depăşi ca intensitate pe cea din perioada 2017-2018, pe fondul unui deficit global de imunoglobuline, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune – APAA şi Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare (ARPID) fac apel la Dumneavoastră pentru luarea unor măsuri imediate care să prevină o eventuală criză a stocurilor de imunoglobuline începând din această toamnă, care ar avea efecte negative asupra sănătăţii pacienţilor români.

Vă stăm la dispoziţie şi vă asigurăm de tot sprijinul nostru pentru a identifica cât mai repede, cea mai bună soluţie care să prevină o altă criză de imunoglobulină”, se arată în comunicatul semnat de Rozalina Lăpădatu pentru Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune – APAA și Otilia Stanga Asociaţia Română a Pacienţilor cu Imunodeficienţe Primare (ARPID).

Criza imunoglobulinei

În intervalul 2017 – 2018 criza de imunoglobulină a afectat peste 8.000 de pacienţi cu imunodeficienţe primare. Cel puțin o persoană a murit din cauza crizei. Iar rudele celor rămaşi fără tratament au protestat în stradă, inclusiv în fața Ministerului Sănătăţii.

Fostul ministru al sănătăţii, Sorina Pintea  afirma că lipsa proteinei se datora problemelor de management din spitale care nu au achiziționat-o din banii pentru servicii medicale. Criza imunoglobulinei s-a rezolvat temporar în primăvara anului 2018, în urma activării, de către Ministerul Sănătăţii, a Mecanismului European de protecţie civilă.

 

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: