Patima romanilor pentru gratare la iarba verde a transformat, de Paste, padurile in gropi de gunoi.
De 1 Mai, codrul va fi din nou frate cu romanul. Dar va fi tratat ca unul vitreg.
In fiecare primavara, romanii comit primele atentate impotriva naturii: picnicurile la iarba verde. Invazia gratarelor lasa in padurile patriei o noua recolta oribila de polimeri, hartie si metal.
Trec Floriile, trece si Pastele, iar hoardele amatorilor de gratare mai degraba varsatori de gunoaie asteapta cu nerabdare urmatorul prilej pentru a trece prin fum si jar inca un colt de natura. Ecologistii se gandesc de pe-acum la 1 Mai ca la o zi neagra.
Orgie de Paste
Anul acesta, de Paste, romanii s-au dedat la o crunta orgie impotriva naturii. Padurile in care orasenii s-au distrat la iarba verde gem de gunoaie, iar autoritatile incearca debusolate sa faca ordine.
Cea mai grava situatie s-a inregistrat in zonele de la marginea Bucurestiului. Dupa ce au petrecut doua zile de sarbatoare la iarba verde, locuitorii Capitalei au lasat in urma lor tone de gunoaie in padurile din Baneasa, Cernica si in zona soselei Bucuresti-Giurgiu. In lipsa cosurilor de gunoi, multi au strans gramada resturile menajere, dar cainii vagabonzi au imprastiat resturile.
Terenurile apartin primariilor, iar padurile sunt administrate de Romsilva. Autoritatile sustin ca nu au personal suficient pentru curatarea padurilor. Firma de salubritate REBU se ocupa de curatarea padurilor administrate de Romsilva, dar actioneaza numai daca este solicitata in baza unei solicitari.
„Anul acesta nu am primit nicio solicitare”, afirma George Nicolau, consilier de imagine REBU, pentru „Evenimentul zilei de duminica”. Saptamana trecuta, Garda de Mediu a anuntat ca va amenda autoritatile locale in sarcina carora revine salubrizarea padurilor pline de gunoaie.
„In zona Lacului Baneasa am scos doua remorci de gunoi. Pe malul Lacului Tei inca mai avem muncitori care lucreaza la curatenie. Pana acum, am scos zece basculante de gunoi de la picnic din zonele lacurilor bucurestene”, ne-a declarat Virgil Carstea, directorul Administratiei Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti. El recomanda bucurestenilor strandurile Crangasi, Berceni si Giulesti, special amenajate pentru gratare.
Muntii nostri gunoi poarta
Valea Cerbului din Busteni a fost o alta zona afectata de sutele de turisti aflati in minivacanta de Paste. Toti cei intervievati infiereaza gestul aruncarii gunoaielor in natura, insa, la plecare, nimeni nu se sinchiseste sa puna resturile in pubele.
„Este adevarat ca exista mormane de gunoaie, dar sunt prea putine pubele si se afla destul de departe. Oricat ai incerca sa mentii curatenia in zona, ea nu se poate pastra”, spune Eleonora Gheorghiu, o turista din Bucuresti. „Noi, turistii, suntem de vina! Aruncam gunoiul din comoditate, ca nu sunt pubele la indemana”, explica bucuresteanul Nelu Simion.
Culegatorii de PET-uri (recipiente din plastic) profita de aceasta situatie. „Culegem sticlele pe care turistii care vin pe vale le arunca. Le adunam pentru ca mai punem vinul de casa in ele”, spune Marin Stan, culegator de PET-uri.
Sculpturile afumate
Jandarmii montani patruleaza in permanenta si dau amenzi, insa eforturile lor de a-i educa pe turisti sunt zadarnice, in ciuda amenzilor, care sunt cuprinse intre 500 si 1.500 de lei.
„Noi monitorizam zona zilnic. Cu toate ca am amendat cativa dintre turisti, acestia continua sa arunce cu nepasare gunoaiele in natura”, a declarat sergentul-major Marian Megelea de la Jandarmeria Busteni.
Nici expozitia de sculptura de la Magura, judetul Buzau, nu a scapat de asediul amatorilor de gratare. De Paste, zona nu a fost supravegheata de paznici, iar petrecaretii s-au desfasurat in voie, desi parcarea masinilor si aprinderea focului sunt interzise in zona.
Tabara de sculptura de la Magura este administrata de Muzeul Judetean Buzau, care asigura paza obiectivului. Potrivit postului Realitatea TV, in urma cu trei ani, „fanii” gratarelor au distrus doua sculpturi.
Record de gunoaie
Brasovenii care au iesit la gratar in perioada Sarbatorilor de Paste au lasat in urma peste 12,5 tone de gunoi. Dan Ceausescu, directorul SC Urban SA filiala Brasov, ne-a declarat ca masinile firmei au strans aproximativ 2.500 de kilograme de gunoi din Poiana Brasov si de pe Drumul Poienii.
Recordul a fost de aproximativ 4.000 de kilograme, adunate din cel mai popular loc de picnic al Brasovului, numit „La iepure”, din cartierul Racadau. De la Pietrele lui Solomon, utilajele firmei de salubritate au adunat 3.500 de kilograme de deseuri.
Pentru sezonul cald, firma de salubrizare a orasului va oferi, pe langa clasicele containere, inca o varianta pentru colectarea deseurilor de la picnicuri.
„Vom pune in vanzare saci din plastic speciali, care vor fi lasati pe traseele echipelor de salubrizare, dupa modelul deja introdus pentru colectarea deseurilor din constructii. Sacii vor fi comercializati incepand din a doua jumatate a lunii mai, la pretul de 2,5 lei, care va include si costul colectarii si transportul deseurilor”, spune Dan Ceausescu.
Marea Neagra de mizerie
Cetatenii din zona de sud a litoralului au lasat pe spatiile verzi din statiuni o mizerie crunta. Timp de doua zile, de duminica dimineata si pana luni seara, la Mangalia s-a chefuit pe cinste, cu gratare, mici si bere. Padurea Comorova, precum si lizierele din Neptun si Hagieni au fost „tintele” preferate ale chefliilor de Paste.
In urma petrecaretilor au ramas un munte de gunoi, hartii, PET-uri, iarba arsa si resturi de la focurile care au incins gratarele. Autoritatile locale anticipeaza deja dezastrul ce va ramane si in urma petrecaretilor de 1 Mai.
„De la an la an incercam sa-i mai civilizam un pic pe cei care petrec zilele de sarbatori la iarba verde. Am montat cosuri de gunoi chiar si in mijlocul padurii, la Comorova, de exemplu, in speranta ca „mesajul” va fi inteles.
Cei care sunt decisi sa lase in urma un dezastru o vor face chiar daca au pubelele sub nas. Primaria actioneaza zilele acestea pentru strangerea gunoiului cu 40 de angajati, care pregatesc astfel si inceputul sezonului estival, de 1 Mai”, ne-a declarat viceprimarul Mangaliei, Paul Botas.
Anul trecut, curatenia de Paste in statiunile din sudul litoralului a scos din bugetul local circa 300 de milioane de lei vechi, suma care se estimeaza ca va fi cheltuita si in acest an.(Articol realizat cu sprijinul Departamentului corespondenti)
TERORISM CONTRA NATURII
Mizeria de dupa picnic, un fenomen in expansiune
Abandonarea gunoaielor in padure sau pe malurile lacurilor si raurilor dupa o petrecere la iarba verde este un obicei prost cu vechime in Romania, unde educatia ecologista este la pamant.
In ultimii ani, sub influenta crescanda a consumismului, exodul din orase in natura a capatat amploare, cu consecinte nefaste asupra mediului. „Este o „explozie” a maniei gratarelor”, crede sociologul Mircea Kivu, care prezinta doua explicatii ale acestui fenomen: „Prima cauza este lipsa de educatie ecologica. A doua cauza este o intelegere rudimentara a notiunii de proprietate, de genul „ce nu-i al meu nu ma intereseaza”. Spatiul privat se termina in fata usii, iar resposabilitatea fata de comunitate dispare.”
Petruta Moisi, presedinta asociatiei neguvernamentale de mediu „Prietenii Pamantului” din Galati, confirma ca ne confruntam cu un fenomen de masa.
„Incepand din 1995, am avut anual o actiune de strangere a gunoaielor in Padurea Garboavele, situata la 12 kilometri de Galati. In fiecare an, aceasta padure este devastata. Am ajuns la concluzia ca, pur si simplu, romanii au pierdut simtul decentei fata de ei, nu numai fata de natura. Cei care fac mizerie sunt atat de obisnuiti cu ea incat n-o mai percep ca pe ceva rusinos. Am incercat sa cream un alt tip de constientizare, cu primariile, cu Garda de Mediu, sa educam cetatenii, dar parca te lovesti de un zid. Ar fi nevoie de cate doi jandarmi care sa pazeasca fiecare roman in acest moment.”
Lipsa de reactie a autoritatilor
Stadiul la care s-a ajuns se datoreaza si lipsei de reactie a autoritatilor. „In fiecare an se repeta problema, dar autoritatile locale si centrale au alt program, dupa care ne miram ca oamenii devasteaza natura. Ar trebui scosi din birouri si dusi cu trenurile personale toti factorii responsabili de la nivel inalt pentru a vedea aceasta tara asa cum o vad oamenii obisnuiti”, acuza presedinta asociatiei „Prietenii Pamantului”.
Pe de alta parte, de multe ori resursele de care dispun autoritatile sunt limitate: „La ora actuala, Garda Regionala de Mediu Galati are opt inspectori care se ocupa de sase judete din estul Romaniei, cu o populatie de trei milioane de locuitori. Doar ei pot da sanctiuni pentru infractiuni ce tin de mediu. La Garda Nationala de Mediu lucreaza 700 de inspectori la 21 de milioane de locuitori”, explica Moisi.
Mircea Kivu crede ca un element decisiv in schimbarea atitudinii romanilor fata de protejarea mediului este trecerea de la societatea comunista la cea de consum: „Inainte, oamenii erau obligati sa faca munca voluntara. Pana in ‘89, punga o plateai, iar bauturi la sticle PET si la doze nu se gaseau. Din aceasta cauza existau si mai putine deseuri”, explica sociologul.
„Tot ce s-a facut impotriva omului pana in '89 s-a intors acum impotriva bunului-simt”, este de parere Petruta Moisi. „De Paste eram obligati sa scoatem elevii din clasa si sa curatam parcurile si strazile. Era o umilire a individului de catre un sistem autoritar, care demonstra ca putea face ce voia cu tine. S-a creat o repulsie fata de aceste actiuni, asa incat s-a ajuns la o faza de terorism asupra mediului. Din dorinta de a-si manifesta propria vointa si propria libertate, oamenii actioneaza acum orbeste impotriva naturii, care nu se poate apara.”
Petruta Moisi crede ca obiceiul aruncarii gunoiului in natura s-a inradacinat tot prin constientizarea statutului de consumator pe care il au acum multi dintre romani. „Din dorinta de a epata, unii consuma tot, intr-o veselie inconstienta. Ei gandesc asa: am consumat, am aruncat si am plecat.”
Nu respecti, platesti!
Organizatia ecologista mondiala WWF (World Wide Foundation) are si in Romania ca misiune reducerea poluarii si a consumului irational. Dana Caratas, coordonator de comunicare WWF, considera ca singura solutie pentru a indrepta situatia este o actiune de amploare: „Ar trebui actionat pe toate directiile. Pentru copii nu ar strica ore de educatie ecologica in natura, ca o alternativa la orele desfasurate in clasa”.
Presedinta asociatiei „Prietenii Pamantului”, Petruta Moisi, apreciaza ca se impune o actiune organizata la nivel national impotriva
poluarii cu deseuri: „Avem nevoie de o actiune de masa, nu de actiuni izolate ale voluntarilor. E necesara o actiune concertata la nivel ministerial, iar mesajul trebuie sa fie unul singur: nu respecti natura, platesti!”