După cum relatează cronicarii români și străini, prima populație a Țara Șipenițului (uneori Țara Șepenicului) a fost românească. Românii au înființat-o, și chiar familia Mușat (care a dat Moldovei domnitori ca Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Petru Rareș) proveneau din satul Șipeniț.
Tradiția localizează Țara Sipenițului și Codrii Cosminului la est de Carpați, grupând așezările întărite dintre secolele IX și XI, identificate în jurul localității Cernăuți, precum și Țara Bolohovenilor în secolul XII, aparținând din punct de vedere etno-cultural "populației vechi românești", scria Barbu ștefănescu Delavrancea.
Cronicarul polonez Długosz pomenește de expediția polonă din Moldova de la 1359 (1358 în realitate) înfrântă într-o pădure din Țara Șipenițului (Bătălia de la Codrii Plonini). O inscripție runică din insula Sjonhem menționează în aceste părți o țară a vlahilor.
Lăsată amanet
Intrată apoi sub autoritatea polono-lituanienilor, ea va reveni în stăpânirea domnilor români, sub formă de gaj, în urma împrumutului de 3000 de ruble, acordat de domnul Moldovei, Petru Mușat în 1388 regelui Poloniei Vlasislav Iagello pentru care i s-a dat amanet voievodului moldovean, Haliciul cu teritoriul aferent, inclusiv Pocuția.
Ne puteți urmări și pe Google News
Vladislav trebuia să plătească datoria în trei ani, iar neachitarea ei îl determină pe urmașul lui Petru, Roman I, să ocupe teritoriul în gaj. Acțiunea lui Roman era îndreptățită ținând cont de faptul că suma împrumutată regelui polon, echivala în epocă cu 493 kg de argint sau 52 kg de aur.
Patru secole mai târziu, în urma Convenției turco - austriece din 1774 de la Istanbul, Țara Șipenițului împreună cu Bucovina este cedată habsburgilor. Ultima reprezenta de fapt prețul neutralității austriece în războiul ruso-turc din 1768-1774.
A revenit la patria-mumă în 1918, dar ne-a fost răpită din nou la 28 iunie 1940. Este eliberată de Armata Regală a României în 1941, dar sovieticii o reocupă în 1944.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric
Recomandările noastre
