Deşi afectate de scăderea livrărilor de gaze, România şi UE au ales să nu se implice în disputa bilaterală Rusia - Ucraina, preferând să solicite respectarea angajamentelor.
Importurile de gaze din Rusia au crescut uşor ieri, cu câteva procente, după scăderea bruscă de sâmbătă, situaţie care s-ar putea repeta şi în următoarele zile, a declarat, pentru EVZ, directorul general al Transgaz, Ioan Rusu.
Anunţul oficialului român a venit după ce, vineri, compania rusă Gazprom anunţase că livrările de gaze către România vor scădea cu 32% săptămâna viitoare, pe fondul disputei cu Ucraina, ţara de tranzit pentru conductele care transportă gazul rusesc către Europa. Pentru un plus de confuzie, anunţul ruşilor a fost contrazis de cel al părţii ucrainene, care a precizat, prin compania de stat Naftogaz, că a reluat tranzitul de gaze către România la capacitate normală. „Reducerea temporară a tranzitului de gaze naturale către România a fost cauzată de dificultăţi tehnice“, a declarat, ieri, purtătorul de cuvânt al Naftogaz, citat de KievPost.
În vreme ce Moscova şi Kievul s-au acuzat reciproc pentru scăderea livrărilor de gaze naturale către Europa, care au mai afectat Ungaria, Polonia, Bulgaria şi Cehia, oficialii UE şi cei români au evitat să se implice în disputa bilaterală, mulţumindu-se să le solicite celor două părţi respectarea angajamentelor energetice. Rezervele acoperă importul
Sâmbătă, după ce au constatat scăderea cu 32% a livrărilor din Rusia, oficialii români au asigurat că românii nu vor rămâne în frig în case. „Nu avem absolut niciun fel de problemă din această cauză, întrucât avem rezerve suficiente care să acopere consumul“, a precizat ministrul economiei, Adriean Videanu, după o şedinţă cu reprezentanţii Transgaz.
De altfel, planul pentru situaţii de urgenţă în aprovizionarea cu gaze în sezonul rece, pregătit de autorităţi în această toamnă, prevede că volumul de gaze suplimentare cu care se poate echilibra sistemul naţional este de 19,3 milioane metri cubi pe zi, prin închiderea unor combinate, utilizarea altor combustibili şi majorarea extracţiilor de gaze din depozite. Cum importurile nu ar depăşi, într-o situaţie normală, 11 milioane de metri cubi pe zi în acest sezon, cantitatea prevăzută în planul pentru situaţii de urgenţă ar putea acoperi întreaga cantitate de gaze importată. Nu mai mult de 60 de zile, însă, şi numai dacă temperaturile nu scad drastic în următoarea perioadă. UE caută o poziţie comună
În vreme ce Moscova şi Ucraina au cerut arbitrajul UE şi au trimis delegaţii în capitalele europene pentru a-şi susţine poziţia, preşedinţia cehă a UE a rămas prudentă. După ce, iniţial, au subliniat că nu se vor implica în disputa Rusia - Ucraina până când interesele europene nu vor fi afectate, oficialii preşedinţiei UE au cerut, vineri, celor două părţi „reluarea imediată a livrărilor complete de gaz către ţările membre UE“.
O solicitare asemănătoare a fost formulată de ministrul român de externe, Cristian Diaconescu, într-o convorbire cu omologul său ucrainean, Volodimir Ogrizko.
Azi, reprezentanţii statelor membre UE se vor întâlni la Praga pentru a stabili o poziţie comună în privinţa crizei. Prudenţa, cea mai bună tactică
Comentatorul Armand Goşu a apreciat pentru EVZ că prudenţa este cea mai potrivită tactică pentru România în acest moment, în condiţiile în care ţara noastră nu are instrumente pentru a influenţa situaţia. „Cel mai bine este ca România să fie mai puţin vocală şi să-şi coordoneze acţiunile cu ţările central-europene“, a apreciat Goşu, care a precizat că declaraţiile privind scăderea livrărilor de gaze către România au fost folosite în presa rusă pentru a fundamenta acuzaţiile la adresa Ucrainei.
Referitor la poziţia Rusiei, Goşu a subliniat că Moscova, are interesul de a-şi respecta contractele cu statele europene, dar că, totodată, are nevoie de astfel de crize pentru a aminti UE că este dependentă de gazul rusesc, în special în contextul unei scăderi anunţate a preţurilor la hidrocarburi. Moscova caută alternative
Criza gazelor a debutat pe 1 ianuarie, când Gazprom a oprit livrările către Ucraina pentru că cele două părţi nu au reuşit să ajungă la un acord pe tema datoriilor Ucrainei şi a preţului pe care Kievul ar urma să-l plătească în 2009 pentru gazele ruseşti. Disputa este complicată de diferendele politice dintre Federaţia Rusă şi Ucraina prooccidentală şi chiar de diviziunile interne de la Kiev, dintre preşedintele Viktor Iuşcenko şi premierul Iulia Timoşenko.
Sistarea livrărilor de gaze către Ieri, după două zile de ping-pong diplomatic, Moscova a acuzat încă odată Ucraina că „fură“ în jur de 25 de milioane de metri cubi din gazul destinat Europei şi a insistat asupra necesităţii unor rute alternative spre UE - o sugestie către cele două conducte Nord Stream şi South Stream. De la Kiev însă, reprezentanţii companiei ucrainene Naftogaz au respins afirmaţiile şi au dat vina pe Rusia, pe care au acuzat-o că manipulează tehnic volumele de gaz şi rutele. CRIZA ŞI EFECTUL Lecţii pentru România şi UE
Noua criză a gazelor ar trebui să impulsioneze România şi UE să insiste în dezvoltarea politicii de securitate energetică, să-şi diversifice sursele de energie şi să lucreze la eficientizarea energetică internă, a apreciat pentru EVZ şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, Vasile Puşcaş. Oficialul român a subliniat, totodată, că România trebuie să lucreze, în cadrul UE, la dezvoltarea Parteneriatului Estic (care aprofundează relaţiile UE cu fostele republici sovietice - n.r.), în care regimurile de piaţă să fie aduse la standarde europene.