Descoperirea cetatii si a monumentului dedicat Imparatului Traian au adus localitatii supranumele de "Pompei al Romaniei".
Doar vremea rea si ploaia mai spala din rusinea responsabililor din guvernul nostru care n-au fost in stare sa promoveze in niciun fel locul care arata - in piatra - cum s-a nascut poporul roman.
Schimbarile meteorologice si Dumnezeu sunt, deocamdata, cele mai eficiente mijloace de atragere a vizitatorilor. Cum se innoreaza, si plajele din Constanta si imprejurimi se pustiesc, apar si turistii la Adamclisi - majoritatea cautandu-si locuri de vazut in lipsa scaldatului.
„In medie, avem cam 50 de vizitatori pe zi, evident ca mai multi vin cand e innorat, dar aceste zile le completeaza pe cele insorite. Vin si turisti straini care sunt in croaziere pe mare si din port sunt impartiti intre Histria si Adamclisi”, spune Mariana Petrut, ghidul muzeului, al monumentului si al cetatii de la Adamclisi.
Ne puteți urmări și pe Google News
Originalul e bucati, la muzeu Alti turisti nimeresc din greseala aici. Condusi de pacate catre manastirile din Dobrogea, pe drumul dintre Basarabi si Calarasi, le iese in cale o constructie pe care parca-au mai vazut-o undeva cand erau copii. Privit de pe sosea, monumentul de la Adamclisi isi pastreaza imaginea gri si linistita din cartile de istorie.
Privit de-aproape e la fel, doar dimensiunile sunt altele. Cu cei aproape 40 de metri inaltime si un diametru (monumentul are forma cilindrica) de 31 de metri, „Tropaeum Traiani” nu concureaza la cea mai impozanta „minune” a Romaniei de azi, insa valoarea simbolica, faptul ca aceleasi dimensiuni le avea si acum 2000 de ani cand a fost ridicat in cinstea victoriei romanilor in lupta cu dacii califica monumentul in cursa pentru cele mai importante 7 minuni ale tarii.
Un mic detaliu mai trebuie insa scos in evidenta. Monumentul, asa cum arata azi, pe dealul victoriei si-al bataliei decisive dintre cele doua popoare, este doar o copie fidela a celui ridicat de romani in cinstea lui Traian. Originalul se poate vedea, bucati, in muzeul din apropiere.
Vizitatorii „copiei” au insa posibilitatea sa citeasca, in latina, pe una dintre fetele soclului, o inscriptie din care rezulta ca monumentul a fost inchinat „Zeului Marte, razbunatorul” de catre „Nerva Traian August, Imparat si cezar si invingatorul germanilor si dacilor, fiul divinului Nerva, mare preot, pentru a XIII-a oara tribun, pentru a VI-a oara imparat, pentru a V-a oara consul, parintele patriei”.
Placile lui Traian, fantana la taran Piesele originale ale monumentului triumfal ridicat la ordinul Imparatului Traian intre 106-109 dupa Hristos sunt adapostite in muzeul aflat la nici un kilometru de dealul pe care-a fost ridicat.
Multe dezgropate de arheologi, altele culese de la localnicii care le foloseau prin curte in diverse scopuri (una dintre cele 54 de placi sculptate in basorelief de romani cu scene din lupta cu dacii a fost recuperata de la un taran care o folosea drept capac de fantana in gospodarie), ele au fost culese una cate una si au fost reasezate in muzeu cat mai fidel fata de constructia initiala.
Pledoarie
„Pacat ca se ajunge greu”
Jean Constantin, constantean la origini, considera Monumentul de la Adamclisi o perla a judetului, alaturi de Cazinoul din Constanta. „Este drept ca eu am fost doar o singura data la Adamclisi, dar sustin ca este un punct turistic nemaipomenit, cu o istorie fabuloasa. Pacat ca se ajunge greu acolo din cauza transportului, ca nu a fost interes si n-au fost bani indeajuns pentru a fi aratat lumii”.
CETATEA
Orasul lui Traian, asediat si distrus de avari
Orasul roman „Tropaeum-Traiani” de la Adamclisi se afla la poalele dealului pe care s-a dat batalia decisiva dintre daci si romani si pe care a fost ridicat celebrul monument.
Cetatea se intindea pe 10 hectare si se presupune ca adapostea aproximativ 2.000 de oameni. Zidurile care-o imprejmuiau erau groase de trei metri, aveau 22 de turnuri de aparare, iar in interior se aflau cinci biserici romano-bizantine. Ruinele au fost cercetate si identificate de arheologul GrigoreTocilescu prin anii 1891-1909, apoi continuate de Vasile Parvan in anul 1911.
Considerata cea mai mare asezare civila romana de pe teritoriul Dobrogei, ridicata la gradul de municipiu in 193-211, cetatea atrage nu doar arheologi. Printre cercetatorii de azi se afla si un inginer geo-fizician care a refacut harta cetatii.
„Am reusit, printr-un proiect de la Ministerul Cercetarii, sa facem masuratorile ca sa punem in evidenta zidurile ingropate. Vulgarizat, este vorba despre o harta a zidurilor care nu se vad, pentru ca arheologii sa vada cetatea fara sa sape. Pe scurt, eu le „aprind lumina” arheologilor”, spune dr. ing. geo-fizician Florin Scurtu printre zidurile de la Adamclisi. Cetatea a rezistat aproximativ 500 de ani, pana cand au distrus-o cateva atacuri si asedii succesive ale avarilor.
ARGUMENT
Unicat in lumea romana
Profesorul Alexandru Barnea, de la Institutul de Arheologie „Vasile Parvan” al Academiei Romane, considera ca „daca Columna lui Traian este actul de nastere al poporului roman, atunci Monumentul de la Adamclisi este duplicatul acestuia”.
„Pentru romani este o descoperire de importanta primordiala, act si monument totodata. Arata exact, la dimensiunile la care era in antichitate, cum s-a vazut pana in Evul Mediu. Faptul ca monumentul este o copie nu-i stirbeste din unicitate, cu atat mai mult cu cat piesele originale se afla la muzeul din localitate.
Ca tip de monument este un unicat in materie in toata lumea romana, chiar daca mai exista monumente triumfale. Celui de la Adamclisi nu-i seamana niciunul si din aceasta cauza a atras atentia intregii lumi stiintifice din Europa inca de la descoperirea sa”, explica arheologul care continua cercetarile incepute de Grigore Tocilescu.
Fisa tehnica
Ridicat de Traian
Dimensiuni: Monumentul triumfal are o inaltime de 39 de metri, o forma circulara cu un diametru de 38 de metri. Este inconjurat la baza de o platforma circulara cu 7 trepte de piatra (originale). Nucleul este imbracat in blocuri de piatra care se continuau cu un rand de metope in numar de 54 (din care pana astazi s-au pastrat numai 49), sculptate in basorelief cu scene din timpul luptelor cu geto-dacii. Unicitate: Monumentul triumfal, ridicat de Imparatul Traian in anul 109, este unicat in lumea romana, ca de altfel si orasul care a purtat numele imparatului. A fost supranumit de cunoscatori, dupa descoperirea sa intre anii 1892 si 1911, un „Pompei al Romaniei”. Notorietate: Reprezentativ pentru inceputul istoriei Romaniei, monumentul si cetatea de la Adamclisi sunt amintite ca repere in toate lucrarile ce studiaza geneza poporului roman. Potential turistic: Doar aproximativ 50 de turisti ajung zilnic in aceasta zona destul de „ascunsa” din Dobrogea. Nu exista niciun program care sa puna locul pe o harta turistica de masa. Acces: Aflat la aproximativ 60 de kilometri de Constanta. pe sosea, singura cale de acces este DN 3, Constanta-Adamclisi-Ostrov. Tarife: 6 lei intrarea pentru adulti, 3 lei pentru copii, 10 lei fotografiatul si 20 de lei filmarea. Parcare: O parcare de peste 100 de locuri in apropierea monumentului si a muzeului, plus spatiu nelimitat pentru vizitarea Cetatii.
Semnal GSM: Bun, in toate retelele.
Vox populi
„Cei mici trebuie sa-l vada”
Andreia Onita, 35 de ani, Constanta: „Eu am venit aici cu prietenii, care sunt la tratament in Eforie Sud, si am zis sa mergem sa vizitam Pestera Sfantului Andrei. Asa ca ne-am oprit in drum sa vedem si Monumentul de la Adamclisi”.
Ioana Cocis, 48 de ani, Susenii Bargaului: „Am fost la manastire si, in drum spre casa, prietena mea a zis ca aici e un monument unic in Romania. Stiam de el, dar nu l-am vazut niciodata, asa ca ne-am oprit sa-l vedem”.
Niculina Ivanovici, 53 de ani, Constanta: „Cunosc zona bine, si toate „relicvele” de-aici, asa ca am vrut sa le arat monumentul acestor copii ai prietenilor mei, copii care merg la scoala si vor ajunge curand si la lectiile de istorie despre daci si romani. Consider ca cei mici trebuie sa vada cu ochii lor inainte sa invete la scoala. Pacat ca aici nu au si niste pliante, iar multi dintre cei care viziteaza nu stiu despre ce e vorba”.
Petre Cocis, 52 de ani, Bistrita: „E un monument inchis, cauia ii vezi doar exteriorul. As vrea sa vedem si interiorul, ca de altfel el este frumos si interesant, ma si mir cum a rezistat si ce liant au bagat romanii in constructia lui”.
Cititi si:
Biserica Densus, un templu romanesc
Cuibul de vulturi al Corvinilor
Ateneul, bijuteria pentru care romanii au dat cate un leu
Peles, blazonul regal al Romaniei
Cititorii propun alte posibile "minuni"
Casa Poporului, "vedeta" controversata Crucea si spada sasilor Mogosoaia, palatul domnesc
Manastire 'nalta, cum n-a mai fost alta
Pe aici nu se trece decat cu piosenie
Mii de cititori voteaza minunile Romaniei
Hurez, mostenirea lui Brancoveanu
Bisericile pictate din nordul Moldovei
Castelul Bran, vandut de Dracula
Orasele din tara au intrat in febra minunilor
Cele 7 minuni de pe lista ambasadorului Michael Guest
Triunghi cultural in capitala Moldovei
Brancusi, minunile fara sfarsit
Biserica Neagra domina Brasovul
Slava Domnului la peste 2.000 de metri
Recomandările noastre
