Modelul polonez poate fi aplicat în România ca soluție pentru criza accentuată de pe piața muncii, susține deputatul PNL Ionuț Stroe, membru în Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Cea mai recentă rezoluție, adoptată marți, 25 iunie, de Comisia pentru Migrație, Refugiați și Persoane Strămutate a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) sugerează României și altor state modelul polonez pentru a menține ritmul creșterii economice, a diminua impactul lipsei forței de muncă și pentru a păstra legătura cu proprii cetățeni plecați peste hotare în căutarea unui loc de muncă. Raportul APCE privind migrația muncii a fost realizat în coordonarea deputatului PNL Ionuț Stroe, în ultimul an și jumătate.

Ionuț Stroe, raportor APCE: „Evoluția oarecum naturală a României, după ce a fost sursă masivă de emigrație, este să devină țară de destinație pentru forța de muncă. Cu cât acest lucru este înțeles mai repede, cu atât mai bine ne vom putea pregăti politicile și strategiile și cu atât mai mari vor fi beneficiile pentru România. Este necesară o abordare pro-activă. Dacă nu luăm măsuri într-un timp scurt, riscăm să pierdem cu totul potențialul de creștere economică, în condițiile în care sectorul privat resimte cel mai acut lipsa de angajați. Polonia este deja înaintea noastră cu aproape 2 milioane și jumătate de lucrători rezidenți, veniți din țări precum Ucraina, Rusia, Tadjikistan sau chiar Filipine. Numai în 2018, Polonia a emis aproape 600.000 de permise de muncă pentru străini, în timp ce România a emis ceva mai puțin de 3000.”

Polonia a implementat în ultimii ani un sistem prin care a facilitat lucrătorilor extra-comunitari un acces rapid și debirocratizat pe piața muncii. Aceasta a rezolvat o parte din problema unor domenii care s-au ciocnit de problema mai largă a depopulării și lipsei muncitorilor calificați. În același timp, Polonia a implementat programe pro-active prin care a încurajat legăturile cu propria diasporă din vestul Europei, programe care ar putea folosi ca model de succes și în cazul României.

Ionuț Stroe, raport APCE, deputat PNL: „Nu există un glonț de argint aici, prin care să se rezolve deodată toate problemele. Este nevoie de acțiune concertată generală. În Raport am arătat că țările de origine a migrației, precum România, pot face mai mult pentru a utiliza experiența și aptitudinile celor plecați la muncă, nu doar resursele lor financiare. Între direcțiile recomandate mai multor țări se află îmbunătățirea climatului pentru afaceri și a celui social, în general, precum și reducerea corupției.”

Luând în considerare date ONU, Raportul afirmă că din punct de vedere demografic „Europa ar putea să beneficieze din migrația muncii, care ar putea după un timp să ajute la inversarea trendului de îmbătrânire a populației”.

Rezoluția finală vorbește și despre  nevoia urgenței acțiunii în statele de origine, precum România, în a sprijini familiile unde unul dintre părinți este plecat sau unde copiii sunt lăsați singuri, în grija altor rude. Statele sunt încurajate să creeze sisteme de sprijin, prin consiliere psihologică, integrare în școală sau asistență directă pentru copiii fără ajutor.

Raportul calculează un număr de 11 milioane de migranți, în ultimii ani, doar din cele 4 țări studiate în adâncime: Ucraina, Polonia, România și Moldova.

Rezoluția finală identifică atât efecte pozitive, cât și negative ale migrației forței de muncă și cere „acțiuni concertate” pentru a reduce impactul negativ, atât în țările de origine, cât și în cele de destinație. Între beneficiile migrației muncii sunt punctate: remitențele (sumele de bani periodice) către familiile din țara de origine care contribuie la economia locală, reducerea șomajului în țara de origine și, astfel, reducerea unor tensiuni sociale, obținerea unor noi aptitudini de către angajații care pot reveni în țară și aduc astfel beneficii multiplicatoare economiei. Între efectele negative sunt enumerate: scăderea generală a populației, familiile care sunt descompletate și copiii abandonați, schimbarea structurii sociale prin îmbătrânirea populației și destabilizarea sistemelor sociale (mai puțini contributori - mai mulți beneficiari), scăderea forței de muncă ce deține calificări (exodul de creiere).

Integrarea socială a migranților prin orice măsuri, recunoașterea calificărilor, bazele de date cu oportunitățile de muncă, eliminarea sau scăderea barierelor pentru muncitorii sezonieri sau armonizarea procedurilor pentru transferul forței de muncă sunt câteva soluții recomandate, în Rezoluția finală, statelor de destinație, pentru a culege cele mai bune rezultate ale fenomenului migrației forței de muncă.