România lui Cristoiu. Constituția – tîrfa de serviciu a lui Klaus Iohannis

România lui Cristoiu. Constituția – tîrfa de serviciu a lui Klaus Iohannis

Sub titlul inspirat din punct de vedere publicistic Înalt prea-călcătorul de Constituție, știripesurse publică sub semnătura lui Cristi Șelaru unul dintre cele mai puternice articole din presa ultimului timp.

Redacția a simțit nevoia să precizeze încă din titlu „ – OPINIE”, semn al prudenței manifestate de întreaga presă cînd vine vorba de Klaus Iohannis, Stăpînul instituțiilor de forță din România lui 2019, de o ranchiună devastatoare pentru ficatul său și pentru statul de drept din România. Textul semnalează în premieră o realitate asupra căreia presa noastră zisă și independentă s-a ocupat sporadic sau chiar deloc în cazul unităților militare condeiere: „Viktor Orban, premierii Poloniei din ultimii ani, Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko pălesc de invidie în fața reușitelor în materie de călcare a Constituției pe care le-a săvîrșit-o proeuropeanul, pro-atlanticul și apărătorul Constituției, Klaus Iohannis.

Niciunul dintre cei numiți mai sus nu are sentințe ale Curții Constituționale din țările lor că ar fi călcat legea fundamentală.” Citatul se referă la ultima gravă încălcare a Constituției cu valoare de infracțiune la adresa Siguranței naționale: Refuzul de a transpune în practică o decizie a Curții Constituționale. Fapt pe care, așa cum corect sesizează confratele nostru, nu și l-a îngăduit nici măcar Aleksandr Lukașenko. Încălcările Constituției de către președintele României în cei cinci ani de mandat sînt însă mult mai multe și mai grave. Putem spune astfel, fără riscul de a greși, că singura realizare a lui Klaus Iohannis în cei cinci ani de mandat e încălcarea Constituției. Și nu sporadic, ci constant. Și nu pe șest, ci fățiș, ostentativ, gen, mă doare-n cot de acuzația c-o calc în picioare, ce-o să-mi faceți, o să-mi luați caii de la bicicleta cu care mă duceam pe vremuri la mîndruța Carmen de la Sibiu?!

Și dacă n-a pățit nimic, dacă nici măcar n-a fost supus unei amenințări cu suspendarea, e mai mult ca sigur că următorii cinci ani de mandat, garantați lui Klaus Iohannis de Instituțiile de forță, în frunte cu Serviciile secrete, vor fi cei ai unor incredibile abuzuri anticonstituționale din partea lui Klaus Iohannis. Dacă în primul mandat, cel în care președintele a avut grija examenului care e confirmarea la prezidențiale, Klaus Iohannis și-a făcut de cap, tratînd Constituția ca pe o tîrfă de serviciu, ce ne putem aștepta în al doilea mandat, cînd el va fi scutit de această grijă și mai ales cînd va avea Guvernul Meu? Axat doar pe încălcarea Constituție, prin sfidarea deciziilor CCR, comentariul nu trece în revistă lungile încălcări ale Constituției de către Klaus Iohannis:

Ne puteți urmări și pe Google News

De la coborîrea în stradă, pentru a incita mulțimea să protesteze împotriva Guvernului, pînă la asumarea posturii de lider al unui partid politic. Klaus Iohannis a încălcat Constituția doar ștergîndu-se la fund cu deciziile CCR? Nici vorbă. În cei cinci ani de Mandat sînt zeci de încălcări flagrante ale Constituției. În discursurile de după Moțiune el și-a asumat intervenția fățișă pentru a impune Parlamentului un vot de trecere a Moțiunii. Ludovic Orban a susținut asta public și chiar i-a mulțumit președintelui pentru intervenția sa anticonstituțională. „Eu sunt convins că președintele României a purtat discuții cu toți actorii politici implicați în această reușită și că a avut o influență extrem de importantă.”, a spus Ludovic Orban joi, 10 octombrie, seara, la România tv, după trecerea Moțiunii de cenzură. Ce treabă are președintele cu soarta unei Moțiuni? Soarta unei Moțiuni e atributul strict al Parlamentului. Klaus Iohannis putea fi cît de cît prudent, chiar dacă în secret s-ar fi întîlnit cu liderii partidelor de care depindea succesul Moțiunii.

Putea să spună Sper ca Moțiunea să treacă sau Din cîte a declarat Ludovic Orban, șeful PNL, care negociază votul la Moțiune cu liderii altor partide sînt șanse ca Moțiunea să treacă. Pe acest fond Klaus Iohannis putea chiar să danseze Sirtaki, ca în filmul Zorba Grecul. Nu putea, fără a sfida Constituția, să declare înainte de Moțiune că PNL trebuie să se pregătească de guvernare, iar după Moțiune să-și asume fățiș, fără mimimă prudență, succesul Moțiunii. După Moțiune Klaus Iohannis a declarat solemn că noul Guvern nu va tăia pensiile și salariile. Dincolo de nerozia de a răspîndi și mai abitir prin declarația asta șoaptele PSD că vor fi tăiate pensiile și salariile, angajamentul e anticonstituțional. Chiar dacă noul Guvern e Guvernul lui Klaus Iohannis, cu Ludovic Orban pe post de Ține calul, Constituția îi interzice președintelui să facă astfel de angajamente.

Dacă n-ar fi considerat Constituția o tîrfă, Klaus Iohannis ar fi avut grijă să precizeze c-a fost asigurat de PNL că nu vor fi tăiate pensiile și salariile. Presupunînd că viața va cere, ca și în cazul din 2010, tăierea de salarii, mai ales că avem un aparat bugetar supradimensionat, cum va asigura Klaus Iohannis ca Guvernul să nu ducă o politică de austeritate? Va da buzna peste Ludovic Orban în ședința de Guvern? Va reda casele luate cu japca statului pentru ca prin vînzarea acestora statul să aibă bani pentru a asigura pensiile și salariile? Traian Băsescu a fost un președinte care venea de fiecare dată în fața țării cu Constituția în mînă. Indiscutabil a forțat Constituția, a pus de la el acolo unde erau pete albe, a interpretat în folos propriu texte confuze ale Legii fundamentale. A avut grijă însă să arate românilor că respectă Constituția. Nu de teama suspendării, ci din înțelepciune de om de stat.

Nu poți cere românilor să respecte legea, în timp ce tu, președintele țării, o încalci pe față, în chip ostentativ. Despre transformarea Constituției într-o tîrfă ieftină de către Klaus Iohannis am scris numeroase editoriale începînd din decembrie 2016, cînd președintele, încălcînd Constituția, a refuzat-o fără motiv pe Sevil Shhaideh. De fiecare dată am atras atenția PSD că are obligația constituțională de a-l suspenda pe Klaus Iohannis. Cu orice preț. Fără acest dat peste lăbuțe, Klaus Iohannis va fi pe zi ce trece tot mai consecvent în actele sale arbitrare. Iată cîteva titluri ale textelor mele de pe cristoiublog.ro: Suspendarea lui Klaus Iohannis – o necesitate istorică – trebuie pregătită de pe acum printr-o poziție de maximă înțelepciune din partea PSD în cazul premierului (28 decembrie 2016); Dacă Klaus Iohannis îl respinge și pe Sorin Grindeanu, înseamnă că vrea să fie suspendat cu orice preț. Și dacă omul vrea asta, PSD și ALDE n-au încotro. Trebuie să-i facă pe plac! (29 decembrie 2016);

Dacă Klaus Iohannis nu va fi suspendat, Binomul SRI-DNA va porni un război crîncen împotriva dușmanilor din politică și din presă (7 ianuarie 2017); Fiecare zi care trece cu Klaus Iohannis la Cotroceni e un atentat la siguranța națională! (24 ianuarie 2017); Pune la cale Klaus Iohannis o Criză politică echivalentă cu o Lovitură de stat? (23 ianuarie 2017); Asistînd nepăsător la încălcarea Constituției de către Președinte, Parlamentul poate fi acuzat și el de complicitate (18 iunie 2018); În relația cu Guvernul, Klaus Iohannis nu mai e de demult președintele României. E candidatul partidului de Opoziție PNL (9 ianuarie 2019).

Mai mult ca sigur, unii se vor întreba: Nu știam eu din experiența Traian Băsescu adevărul că suspendarea președintelui e inutilă, deoarece el rămîne pînă la urmă în funcție? Sigur că știam. Am explicat de fiecare dată că prin Constituția noastră schizofrenică Președintele poate să tragă cu mitraliera într-un autobuz plin de copii fără să fie tras la răspundere penal. Printr-o decizie cu cîntec a fostei CCR, președintele beneficiază de imunitate. Singura sancțiune prevăzută de Constituție e suspendarea.

Suspendarea are astfel valoarea uriașă a unei trageri de mînecă. Nu e obligatoriu ca Referendumul să-l demită pe președinte. Suspendarea înseamnă trimitrea președintelui la judecata poporului. Dacă PSD și ALDE ar fi fost preocupate de respectarea Constituției, Parlamentul l-ar fi trimis pe Klaus Iohannis la judecata poporului încă din 2017. Poate că Klaus Iohannis nu era demis. Nu cred însă că după experiența asta ar mai fi cutezat să încalce Constituția. Deși deținea majoritatea parlamentară, PSD și ALDE n-au pus o clipă problema suspendării. Mai mult, PSD n-a luat niciodată în acești doi ani și ceva o poziție fermă la nivel de conducere colectivă față de derapajele anticonstituționale ale lui Klaus Iohannis.

De fiecare dată PSD s-a mulțumit să bombăne prin talk showuri sau prin declarați pîș-pîșiste, precum cele ale lui Liviu Dragnea. Niciodată însă în acești doi ani și ceva PSD n-a luat în serios nevoia unui avertisment oficial, dur, dat lui Klaus Iohannis. Să ne mai mirăm că Klaus Iohannis a ajuns să trateze Constituția ca pe tîrfa sa de serviciu! Asta în condițiile unui guvern PSD. Cum o va trata cînd va avea Guvernul Meu?! Nici nu vreau să mă gîndesc la asta.