România își bate joc de ”Ruta împăraților romani”
Editura Evenimentul si Capital

România își bate joc de ”Ruta împăraților romani”

Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Autor: | | 0 Comentarii | 336 Vizualizari

Consiliul Judeţean Hunedoara şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) derulează două proiecte importante în fosta capitală a Daciei cucerite. Niciunul nu rezolvă însă problema de fond a sitului arheologic: pentru a ajunge de la un punct important al vechiului oraş roman la altul, turistul trebuie să treacă prin, sau pe lângă, lanuri de porumb, holde de catofi ori livezi de pruni şi meri.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa este singurul monument din zonă inclus într-o rută turistică internaţională certificată de Comisia Europeană („Ruta împăraţilor romani”). Numai că turiştii care ajung aici, văd culturi de cartofi (inexistenţi în Antichitate), fâneţe cosite cu motocositoare, livezi de meri şi de pruni, culturi de grâu, porumb şi ovăz, printre principalele puncte ale sitului: Amfiteatrul, Forul roman şi zona templelor. Culturi agricole sunt amenajate şi în alte vechi oraşe romane păstrate ca monumente şi obiective turistice, în Europa, doar că acolo este vorba despre un demers ştiinţific: în obiectivele turistice sunt culturi agricole cu rol didactic, specifice perioadei romane, pentru ca turiştii să aibă o imagine mai completă asupra felului în care se trăia cu 2.000 de ani în urmă, nicidecum holde cu cartofi, ori lanuri de porumb, legume apărute în Europa cu 14 secole mai târziu faţă de cucerirea Daciei de către romani.

Au vrut pământ! Oriunde, dar pământ să fie!

Imediat după dizolvarea CAP-ului din comuna Sarmizegetusa, oamenii şi-au cerut pământurile înapoi. Unii au avut loturi situate între ruinele oraşului roman primite de strămoşii lor încă de la finele secolului XIX şi confiscate de comunişti. Primăria a aplicat ad-literam o lege care nu preciza nimic în ce priveşte terenurile aflate în interiorul unor obiective istorice. La finele anilor ’90, conducerea de la acea vreme a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane a reuşit să „răscumpere” de la persoane fizice vreo 15 hectare. Asta înseamnă mai puţin de jumătate din totalul suprafeţei cuprinse între zidurile capitalei provinciei romane Dacia şi doar 15 la sută din ceea ce se estimează că însemna, cu 1.900 de ani în urmă, suprafaţa totală a oraşului antic. Până nu demult, la Ulpia Traiana, fiecare perioadă a aratului producea descoperiri întâmplătoare de obiecte şi vestigii antice, de la vase de lut sparte de brăzdarul plugului, până la statui de dimensiuni impresionante. Acum ritmul lor a scăzut.

Apel la încrederea turiştilor

Actualul traseu turistic, în mare, porneşte de la cazarma gladiatorilor (în dreapta intrării) apoi la Amfiteatru, după care urcă spre Forul roman şi trece pe lângă o livadă. Specialiştii care ghidează turişti în vechiul oraş roman trebuie să-şi folosească tot talentul lor persuasiv pentru a-i convinge pe turişti că sub livada cu pruni şi meri se afla una dintre cele două băi publice ale vechii aşezări. În secolul XIX, zona a fost decopertată de arheologi maghiari, care, după finalizarea cercetării au reacoperit-o cu pământ. Pe traseul de întoarcere, ghizii trebuie, din nou, să-i convingă doar cu vorba pe turişti că dincolo de un lan de porumb se află templele lui Aesculap şi Hygia.

Plan pentru parcelele din centru

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate