Nici amenințările voalate nu au avut mai mult succes, guvernul bulgar respingând și această propunere.

O soartă similară a avut și un Memoriu asemănător în care se arăta că „împăcarea definitivă a poporului bulgar cu cel român nu poate fi concepută altfel decât prin dovezi de comprehensiune date de amândouă  părţile”.

Documentul, care a fost înmânat ministrului de Externe bulgar de ambasadorul român la Sofia a fost respins, deși ambasadorul a reușit să obțină audienţă și la regele Boris al III-lea.

Sub aceste auspicii au debutat tratativele de la Craiova pe 19 august. Românii au făcut o nouă propunere de compromis: ca Silistra,  portul Cavarna și Balcicul să rămână României.

Delegația bulgară a declarat, însă, că nu se poate abate cu nimic de la hotărârea lui Adolf Hitler. Reprezentanții României au uitat de tonul diplomatic, dar bulgarii au rămas inflexibili.

„Situaţia este acum schimbată și nu din vina noastră. Nu văd cum s-ar putea concepe un tratat de amiciţie în momentul în care se refuză chiar a se discuta punctul de vedere atât de moderat care a fost înfăţișat de noi în chestiunea teritorială. Opinia publică românească ar considera desigur aproape ca o batjocură să se vorbească de amiciţie în asemenea momente.

La replica lui Pomenov: Dar Dvs. respingeţi amiciţia bulgară?, Cretzianu i-a răspuns: Dvs. sunteţi aceia care respingeţiamiciţia română, arătându-vă intransigenţi și insistând asupra unor soluţiuni care nu pot fi privite decât cu cea mai adâncă nemulţumire de opinia noastră publică”, nota Mihail Manoilescu.

PAGINA ANTERIOARA