Evenimentul Zilei > Opinii > Opinii EVZ > Rolul lui Klaus Iohannis în resetarea politică și blestemul luptei pentru putere
Rolul lui Klaus Iohannis în resetarea politică și blestemul luptei pentru putere

Rolul lui Klaus Iohannis în resetarea politică și blestemul luptei pentru putere

Pe scena politică, demnitarii se întrec în declarații inconștiente, de o iresponsabilitate scandaloasă. Se urzesc planuri de răzbunare într-un sinistru stil ceaușist, al cărui duh pare a fi încă viu și slobod printre oficialii USR-PLUS, care își aplaudă insistent retragerea de la guvernare. La urma urmei, fantasma apare când nu te aștepți, dar nu asupra distracției useriștilor vreau să mă opresc. Mass-media prezintă, în ultimele zile, pe larg, un șir de evenimente a căror miză ar fi banii, la o primă vedere, însă criza politică actuală nu este una întâmplătoare și îl are implicat în miezul faptelor chiar pe președintele Klaus Iohannis, care lasă (doar) impresia unei fantome.

Deși pare a fi neutru, șeful statului încearcă să forțeze limitele Constituției în speranța de a obține mai multă putere. Întreaga criză de la guvernare se învârte în jurul ideii de autoritate. Probabil toți președinții României au încercat să forțeze puterile statului pentru a-și mări capacitatea de implicare în conducerea țării. Am asistat, ieri, la o discuție între mai mulți ziariști și un sociolog. „Am făcut un sondaj. Știi pe cine-l consideră românii cel mai vinovat pentru criza actuală? Pe Iohannis”, a spus unul dintre cei aflați la masă. „E un artefact de măsurare. Oamenii nu percep cine e responsabil, ci, de fapt, cine simt ei că e puternic. Asta ai măsurat”, a comentat sociologul. Și, într-adevăr, șeful de stat este ales cu cea mai mare legitimitate și considerat a fi cel mai puternic politician, însă dreptul la intervenție în procesul executiv îi este îngrădit prin Constituție. Astfel, Klaus Iohannis vrea să forțeze limitele acesteia și să dețină mai multă putere, aspect vizibil chiar din schimbările total neinspirate care s-au declanșat în prezent.

De la începutul spectacolului și a amenințărilor dintre oficiali, m-am întrebat care este, de fapt, obiectul disputei. Fragilitățile și scandalurile care par să se împreuneze fatidic în prezent îndreaptă atenția mai mult către putere decât spre bani. Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a înaintat unsprezece candidaturi pentru funcţiile vacante de conducere din Parchetul General, DNA şi DIICOT, care au fost înregistrate până la data limită de 1 septembrie. Președintele Klaus Iohannis a fost, astfel, pus în fața faptului împlinit. Nu a trecut foarte mult timp, iar Stelian Ion a fost demis din funcție de către premierul Florin Cîțu, cu susținerea președintelui Klaus Iohannis – la fel cum s-a întâmplat și în cazul lui Vlad Voiculescu. Un alt detaliu care ar susține ipoteza unei crize politice în centrul căreia se află dorința de putere este și primul demers al ministrului interimar de la justiție, Lucian Bode. Liberalul a suspendat procedura de selecție a procurorilor șefi înainte de a aviza proiectul PNDL 3, fapt care atestă implicarea președintelui în spatele crizei.

Klaus Iohannis a mizat totul pe Guvern și probabil a dorit să-și salveze puterea prin intermediul PNL, propunându-și să construiască un nucleu de putere care să câștige și la următoarele alegeri, din anul 2024. Revolta, însă, vine din partea unui participant politic pe care președintele nu a putut să-l integreze în planurile sale. Înnebuniți după situația iscată în urma retragerii amenințătorului USR de la guvernare, demnitarii au programat ședințe, întrevederi – printre ei, și Klaus Iohannis a programat o întâlnire cu Dan Barna. „Din păcate, s-a dovedit o întâlnire formală, benignă. Am trecut în revistă istoricul crizei și am prezentat poziția USR-PLUS de schimbare a premierului. Cam aici s-a terminat partea de conținut. Nu s-a prezentat vreo soluție, nu s-au analizat scenarii. (Jurnalist: Care a fost mesajul președintelui pentru USR-PLUS?) Că ne aflăm într-o situație complicată, și nu glumesc”, a transmis Dan Barna.

Rolul lui Klaus Iohannis în toate aceste episoade politice pare să fi avut o desfășurare stabilită, de la început până la sfârșit, cu o minuțioasă atenție chiar și la detaliile ce par a fi nesemnificative. Toate, după chipul și asemănarea sa. Numai că președintele Klaus Iohannis „prorocește” că totul e cam… „complicat”. Șeful statului nu pierde demn, iar ca să câștigi, ai nevoie și de o educație a izbânzii.

Fără să dorească să-și asume eșecul, fiind conștient că USR-PLUS se află în război cu PNL și președinția, Klaus Iohannis a vrut să lase impresia unui moderator. Pare a fi pianistul diletant din opera lui Camil Petrescu, iritat când este întrerupt, cu mâinile sprijinite pe coapse, cu coatele în afară, parcă agonizând în nepăsare, însă acesta nu are autoritatea necesară să convingă USR-PLUS să se prezinte la masa negocierilor. Pe lângă acest lucru, președintele nu vrea să renunțe la premierul Florin Cîțu, față de care are și un angajament, de unde și lipsa de vizibilitate în mijlocul crizei.

Interesul politic merge, însă, prea departe, iar cineva va trebui să plătească pentru păcatele politice. „Cui îi pasă de români?”, sună întrebarea din partea cetățenilor, care se confruntă cu trei crize suprapuse – politică, economică și sanitară -, iar răspunsul nu se lasă așteptat. „Ciocu’ mic și joc de gleznă!”, alde Năstase și compania. Probabil Klaus Iohannis îşi va pierde curând „şi muţenia, şi surzenia, şi orbirea, luat de valul sclipiciurilor protocolare la care pare a fi «slab de refuz»”, după cum nota avocatul de renume Marian Nazat, și va ajunge să se declare înfrânt, precum Emil Constantinescu, la final de mandat, când a recunoscut că, în ciuda luptei sale, sistemul l-a învins.

Publicat in categoriile: Opinii EVZ
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: