Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat miercuri că unele modificări la legea avocaţilor nu au fost văzute de experţii din MJ, fiind propuse în Parlament, iar, din acest motiv, nu a susţinut acest proiect decât în măsura în care acestea se refereau la organizarea profesiei.
"A fost o iniţiativă parlamentară care a trecut într-o formă de consultare la MJ, în care noi am fost de acord cu anumite modificări referitoare la organizarea profesiei, dar cu altele nu am fost de acord. Unele modificări au fost propuse chiar în Parlament, nu au fost văzute de colegii din MJ, de aceea nu am susţinut acest proiect decât în măsura în care au fost aduse unele modificări la organizarea profesiei de avocat. O să facem o analiză, articol cu articol, în perioada următoare, pentru a veni cu un punct de vedere foarte concret la Camera Deputaţilor în septembrie", a afirmat Cazanciuc, prezent la Facultatea de Drept, unde a participat la lansarea Codex-ului constituţional - Constituţiile statelor membre ale Uniunii Europene, citat de Agerpres.
Proiectul de modificare
Plenul Senatului a adoptat luni proiectul de modificare şi completare a Legii 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, cu 85 de voturi pentru, 41 împotrivă şi două abţineri.
Potrivit expunerii de motive a propunerii legislative iniţiate de un grup de parlamentari din întreg spectrul politic, Legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat trebuie modificată şi completată ca urmare a noilor coduri şi a jurisprudenţei CCR pentru punerea de acord a dispoziţiilor legii cu deciziile Curţii.
Plenul şi-a însuşit amendamentele Comisiei juridice referitoare la percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului său, efectuate de procuror, în condiţiile existenţei unui mandat de percheziţie emis de judecător. Decanul Baroului local (sau reprezentantul acestuia) trebuie să fie prezent pe parcursul întregii proceduri de percheziţie derulate la sediul profesional al avocatului.
"Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri, a sechestrării sau a confiscării comunicările scrise între client şi avocat, consemnările efectuate cu privire la comunicările încredinţate de către client sau cu privire la alte împrejurări la care se referă dreptul de a refuza depunerea de mărturie şi alte bunuri, cu privire la care se aplică dreptul de a refuza depunerea de mărturie. Nu este admisă ridicarea, sechestrarea sau confiscarea înscrisurilor, a suporturilor de sunet, imagine şi date, a imaginilor şi a altor reprezentări care se află în posesia avocatului", stipulează amendamentele adoptate.
Articole nou introduse în lege stabilesc că "restricţiile privind măsura confiscării nu sunt aplicabile în situaţia în care probe şi indicii temeinice justifică suspiciunea că avocatul ar fi implicat în săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, ori dacă avocatul este implicat în favorizarea infractorului, obstrucţionarea justiţiei sau într-o tăinuire sau dacă este vorba despre bunuri rezultate în urma săvârşirii unei infracţiuni, care au fost utilizate sau destinate săvârşirii unei infracţiuni".
Un alt nou articol care completează Legea avocaturii vizează că persoana care face publică în mod ilegal o informaţie confidenţială din sfera privată a unei alte persoane sau care deconspiră un secret operaţional sau comercial care i-a fost divulgat în calitate de avocat este pedepsită de lege.
De asemenea, senatorii au abrogat articolul potrivit căruia profesia de avocat nu poate fi exercitată la instanţe precum DNA, DIICOT, ÎCCJ, Parchetul de pe lângă ÎCCJ, unde soţul avocatului sau ruda ori afinul său până la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecător sau procuror, indiferent de secţia, direcţia, serviciul sau biroul în care îşi desfăşoară activitatea.
Potrivit noii Legi a avocaturii, amenzile disciplinare care se aplică avocaţilor au fost majorate de 10 ori.
Propunerea legislativă va intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care este for decizional.