Una dintre cele „șase” case care figurează în declarația de avere a lui Klaus Iohannis este un spațiu comercial situat în centrul istoric al Sibiului. RISE Project a făcut cronologia parcursului pe care familiile Baștea și Iohannis l-au străbătut pentru a intra în posesia spațiului comercial de pe urma căruia au câștigat o mică avere.
Sumele de bani pe care soții Iohannis le-au câștigat, în ultimul deceniu și jumătate, din închirierea acestui spațiu comercial s-au ridicat la circa 320.000 de euro. Închirirea spaţiului a reprezentat, în această perioadă, principala sursă de venit a celor doi, conform unei investigaţii realizată de Rise Project.
Cum a fost obținut spațiul comercial
Soții Iohannis dețin acest spațiu comercial împreună cu o altă familie, pe nume Baștea. La sfârșitul anilor 1990, familiile Baștea și Iohannis au fost protagonistele unui proces de retrocedare prin care au revendicat și au obținut de la stat două clădiri din centrul Sibiului.
Cele două clădiri au fost în proprietatea statului din 1962, respectiv din 1964, când au fost naționalizate, până în 1999 – când au fost preluate de Baștea și Iohannis.
La parterul uneia dintre ele, se află spațiul comercial invocat.
Cu excepția acestuia, în ciuda proceselor inițiate în acest scop, întinse de-a lungul a mai bine de un deceniu, nicio altă parte din cele două clădiri retrocedate nu a putut fi valorificată de Baștea și Iohannis.
O filiație fictivă
Baștea și Iohannis au avut succes în acțiunea lor de revendicare pretinzând că sunt succesorii celui care le deținuse înainte de naționalizare, dar în realitate, nu erau.
În baza relației care îi lega de proprietarul istoric al clădirilor, ar fi avut dreptul să revendice maximum o optime din averea lui, nu întregul – așa cum procedaseră.
Actul care le consifințise dreptul de proprietate asupra imobilelor, un certificat de moștenitor, întocmit în 1999, a fost anulat în justiție, în 2005, după ce lipsa lor de legitimitate a fost descoperită.
Mai mult, la mijlocul anilor 2000, ca beneficiari ilegitimi ai acestei moșteniri, Baștea și Iohannis au fost cercetați penal, fiind acuzați de uz de fals, dar fără a fi, în cele din urmă, trimiși în judecată.
Deşi certificatul de moștenitor a fost anulat în 2005, titlurile de proprietate pe care Baștea și Iohannis le-au obținut la capătul acțiunii de retrocedare din 1999 încă mai sunt, în parte, valabile.
Soții Iohannis sunt și astăzi coproprietarii spațiului comercial de pe urma căruia provine cea mai mare parte a veniturilor lor.
O mică avere obţinută de la banca Raiffeisen
Spațiul comercial a fost închiriat băncii Raiffeisen, în 2001. De atunci și până în prezent, a generat venituri totale de aproximativ 640.000 de euro, potrivit contractelor de închiriere obținute de RISE Project de la Registrul Comerțului.
Jumătate din bani au ajuns la familia Iohannis, iar cealaltă jumătate, la familia Baștea.
În lipsa retrocedării frauduloase a celor două clădiri, în 1999, spațiul comercial ar fi rămas în proprietatea statului român, iar banii aceștia ar fi intrat în bugetul administrației locale din Sibiu.
Originea a patru din cele șase case ale lui Iohannis
Afacerea judiciară menționată mai sus și o jumătate din banii rezultați de pe urma ei, jumătate estimată la 320.000 de euro, reprezintă răspunsul la o întrebare care a însoțit cariera lui Klaus Iohannis, imediat ce acesta a pășit pe scena mare a politicii românești, întrebarea referitoare la proveniența banilor cu care și-a cumpărat șase „case” în Sibiu.
Potrivit propriilor declarații, făcute în cadrul unei emisiuni TV, cu o parte din chiria obținută de la banca Raiffeisen, Klaus Iohannis a cumpărat, în timp, alte trei proprietăți imobiliare: un apartament și două case:
„(…) S-a găsit o închiriere foarte avantajoasă (n.r.- a spațiului comercial) și, folosind banii din acea închiriere, am reușit iarăși să-mi cumpăr un apartament care se găsește într-o zonă bună. L-am închiriat și pe acela și din banii proveniți și de acolo am cumpărat, în final, cele două căsuțe, care sunt ultimele achiziții pe care le-am făcut”.
Așadar, patru din cele șase „case” care figurează în declarația de avere a președintelui României – pe de o parte, spațiul comercial, ieșit, prin fraudă, din proprietatea statului și, pe de altă parte, un apartament și două case, cumpărate cu rentele produse de acest spațiu comercial – sunt rezultatul, direct și indirect, al unei retrocedări pe care justiția a declarat-o, încă din 2005, ca fiind întemeiată pe acte false.
Proces prelungit prin invocarea de vicii de procedură
Dreptul de proprietate al lui Baștea și Iohannis asupra respectivului spațiu comercial încă este contestat în justiție de două familii care locuiesc la etajul acestui imobil, deasupra agenției băncii Raiffeisen.
Procesul se judecă de treisprezece ani, iar în prezent, se află pe rolul Curții de Apel Brașov. Cele două familii care li se opun lui Baștea și Iohannis au câștigat, de trei ori la rând, penultimul act al procesului, judecat la Tribunalul Brașov.
În această situaţie, Baștea și Iohannis au prelungit litigiul, în mod artificial, cu șapte ani, invocând, în două rânduri, existența unor vicii de natură procedurală: netrimiterea corectă a citațiilor la o adresă din Florida (SUA), unde își avea domiciliul Baștea.
În perioada în care procesul a bătut pasul pe loc, sub pretextul neexpedierii corecte a citațiilor în străinătate, rentele produse de acest spațiu comercial – virate de banca Raiffeisen în conturile lui Baștea și Iohannis – s-au ridicat, în total, la o sumă de aproximativ 420.000 de euro, potrivit contractelor de chirie deținute, în copie, de RISE Project.
Președintele României nu a dorit să dialogheze cu RISE pe marginea acestui subiect și nu a răspuns la întrebările care i-au fost comunicate cu această ocazie.
Într-o convorbire telefonică purtată cu RISE Project, unul dintre angajații de la Biroul de Presă al Palatului Cotroceni a spus: „Nu știu când și dacă vi se va răspunde la întrebări”.
Nici partenerii lui Klaus Iohannis – membrii familiei Baștea, emigranți, începând cu anul 2000, în Statele Unite ale Americii – nu au răspuns la întrebările pe care RISE Project li le-a trimis prin e-mail.
Cronologia parcursului pe care familiile Baștea și Iohannis l-au străbătut pentru a intra în posesia spațiului comercial de pe urma căruia au câștigat o mică avere, poate fi citită în detaliu, pe site-ul Rise Project, împreună cu documentele judiciare care atestă fiecare etapă în parte.