Rezultatele de duminică seara au dat peste cap toate sondajele făcute anterior. Un singur operator, Biroul de Cercetări Sociale, condus de Bruno Ștefan, a avansat în luna martie un procent de participare la care nu se aștepta nimeni.

În 28 martie, Evenimentul zilei prezenta rezultatele unui sondaj de opinie al BCS în care prezența la vot era estimată la 49 la sută și PNL pe primul loc. Exact cum s-a întâmplat în 26 mai. De asemenea, rezultatele sondajului arătau că PMP intră în Parlamentul European.

Revelația liberalilor – sondajul care s-a apropiat de adevăr

Un sondaj IMAS realizat la comanda Europa FM, făcut între 2 și 20 mai, arăta creșterea PNL în opțiunile de vot la 28,5%. Pe locul doi era PSD cu 21,1 %, iar Alianța 2020 USR – PLUS era creditată cu 19,6%. Sondajul IMAS dădea Pro România cu 9,9%, ALDE cu 9,8%, PMP 6,2% și UDMR cu 3,8%.

În sondajul realizat de IMAS în perioada 12 si 25 aprilie, PNL era creditat cu 25,6%, urmat de PSD cu 21,7%, Alianţa USRPLUS, cu 16,4%, ALDE cu 12,2%, Pro-România cu 11,7%, UDMR si PMP: 5,6%. În sondajul realizat în perioada 18 martie – 3 aprilie, tot de IMAS, PNL avea un scor de 25,2%, PSD cu 21,5%. Alianța 2020 USR – Plus cu 17,7%, ALDE, cu 12,7%, Pro România, cu 11,2%, UDMR cu 5,1 %, și PMP cu 4,7%.

Sondajul INSCOOP

În contextul în care în spațiul public se discută intens despre faptul că rezultatele alegerilor europarlamentare au reprezentat o surpriză determinată de prezența masivă la vot, INSCOP Research face precizarea că datele culese în cadrul Barometrului Actualității Românești, realizat la comanda Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS), din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019, cu o marjă de eroare de ± 3%, au fost confirmate atât în ceea ce privește prezența, cât și procentele înregistrate în alegerile din 26 mai.

În sondajul INSCOOP realizat între 12 aprilie și 3 mai se arată că 50,3% dintre respondenți declarau că vor merge sigur și foarte sigur la vot. În realitate, pe 26 mai, s-au prezentat la vot 49,02% dintre români.

Dintre cei 50,3% care declarau la sfârșitul lunii aprilie – începutul lunii mai că vor merge sigur și foarte sigur la vot, 27,1% spuneau că vor vota cu PNL, 26,3% cu PSD și 18,4% cu Alianța 2020 USR-PLUS. Celelalte formațiuni erau creditate cu următoarele procente: ALDE cu 8,8%, Pro România cu 8,6%, UDMR cu 3,8 și PMP cu 3,6%.

Dintre românii care își exprimau o opțiune de vot în sondajul de opinie, ceea ce reprezenta 63,1% din eșantion, 27,6% intenționau să voteze cu PNL (față de 26,3% în martie), iar 25,5% cu PSD (față de 26,9% în martie). Urma Alianța 2020 USR-PLUS cu 16,5% (față de 15,3% în martie 2019).

Liberalii au mers pe mâna Novel Research

Sondajul comandat de PNL la Novel Research, realizat în perioada 14-19 mai, arată o prezență la vot de 41%.

 Raportat la electoratul care are definită clar opțiunea de vot și decizia de a participa la vot, PNL conducea cu 28,1%, urmat la mică distanță de PSD (27,8), Alianța USR PLUS (14,8%), ALDE (7,9%), Pro România (7,6%), PMP (6,7%) și UDMR (5%).

Sondajul arăta că distanța dintre PNL și PSD ar crește dacă electoratul nehotărât s-ar prezenta la urne, ceea ce s-a și întâmplat. Rezultatele sondajului pe creșterea prezenței dădea PNL cu 28,7% și PSD cu 25,9%.

Sondajul a fost realizat de Novel Research în perioada 14-19 mai, prin interviuri față în față la domiciliul persoanelor intervievate. Eșantionul a fost de 1.219 respondenți, iar marja de eroare de +/- 4%.

 

CURS a dat PSD câștigător până în ultimul moment

În 4 mai, Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS a dat publicității datele unui sondaj de opinie la nivel național. Cercetarea a fost făcută pe un eșantion reprezentativ de 1500 de respondenți pe bază de interviuri față în față la domiciliul acestora.

Potrivit sondajului, PSD ar fi câștigat alegerile cu 32%, urmat de PNL cu 25%, Alianța 2020 (USR+PLUS) de 12%, ALDE cu 10%, Pro România cu 9% și PMP și UDMR cu câte 5%.

 În 20 aprilie, măsurătorile CURS arătau următoarele rezultate: PNL, 19%, PSD, 27%, USR PLUS; 21%, Pro România 7%, PMP, 6%, ALDE 17%.

La 1 aprilie sondajul CURS dădea PNL la 23%, PSD, 31%, USR PLUS, 13%, Pro România, 8%, UDMR, 5%, PMP, 6%, ALDE 10%.

Cu o lună mai devreme, la 1 martie, rezultatele CURS erau: PNL, 22%, PSD, 32%, USR PLUS, 13%, Pro România, 9%, UDMR, 5%, PMP, 5%, ALDE 9%.

„Rar s-au întâlnit în România campanii electorale în care partidele să crească sau să descrească atât de mult în opinia publică. Am asistat în cazul multor partide la diferențe mai mari de 5%, iar schimbările nu surprindeau tendințele decât în puține cazuri, căci creșterile erau urmate de descreșteri de la o măsurătoare la alta. S-a confirmat o prezență mare la vot, pe care nu am crezut-o posibilă la asemenea amploare, căci în alte sondaje mai vechi întâlneam deseori oameni care spuneau că votează, dar în realitate nu se duceau la vot. De data aceasta, cele 4 sondaje BCS din acest an au surprins o prezență situată între 48 și 53%, iar în luna martie am estimat-o chiar la 49% – cât s-a dovedit a fi în ziua alegerilor.

Cea mai surprinzătoare formațiune este Alianța USR PLUS, care a venit ca un tzunami, așa cum numai PD a mai făcut în 2004”, a declarat Bruno Ștefan pentru EVZ. Sociologul a adăugat că marea greșeală a liberalilor a fost faptul că au ignorat metodele prin care USR le-a „furat” din electorat.

 

Sondaj Avangarde

Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde a făcut sondaje și mai mult de uz intern. Sociologul Marius Pieleanu a explicat, ieri, pentru Evz, că procentul avansat pentru socialdemocrați, de 32- 33%, care-i plasa pe primul loc se referea la o prezență de 30% la vot. „Dacă se menținea această prezență la vot, PSD câștiga alegerile. Când ai o participare atât de mare, un partid de stânga, care are un electorat stabil, pierde. Au fost și greșeli foarte mari, criminale, făcute de PSD. În buna tradiție, pe stil iliescian, au încercat să cuceareacă tinerii cu gratuități pe transport, cu biciclete și altele. Tinerii au votat împotriva lor. Medicii. Leau crescut salariile, dar nu le-au oferit spitale mai bune, proiecte de carieră pentru medicii tineri. Și medicii au votat împotriva lor. Și multe altele, iar rezultatul este acesta”, a declarat Marius Pieleanu pentru EVZ.

Șocul la exit poll a mai atenuat șocul rezultatelor

Duminică seara, imediat după închiderea urnelor, exit-poll-ul realizat de CURS și Avangarde a fost un duș rece pentru unele partide. În primul rând, ALDE, care nu a trecut pragul electoral PSD și PNL erau la egalitate, la 25,8%, Alianța USR PLUS, 23,9%, Pro România rae cotat la 5,7%, PMP, 5,2%, ALDE 4,9%, UDMR, 5,4%. PSD a pierdut 20 de puncte față de alegerile parlamentare din 2016.

 Exit-poll-ul realizat de CURS și Avangarde estima datele valabile pentru ora 19.30 și nu lua în calcul votul din diaspora.

Până ieri au fost numărate 98,89% din voturi. Rezultatele parțiale: PNL – 26,95% PSD – 22,64% USR-PLUS – 22,16%, PRO Romania: 6,74% UDMR: 5,77% PMP: 5,74%.

 

Nimeni nu a prevăzut eșecul ALDE

În lunile premergătoare alegerilor, toate sondajele de opinie dădeau ca sigură trecerea pragului electoral de către ALDE, formațiunea condusă de actualul președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Șocul a apărut de abia duminică seară, cu doar câteva ore înainte de prezentarea exit-poll-ului, când mai multe sondaje vorbeau despre faptul că ALDE, UDMR, PMP și Pro România s-ar putea să nu atingă pragul de 5%.

Rezultatele prezentate de Biroul Electoral Central au arătat o realitate care nu a fost prevăzută de niciun sociolog: ALDE a nu a mai reușit să intre în Parlamentul European, iar voturile se vor redistribui celorlalte partide.

Călin Popescu Tăriceanu a declarat, după închiderea urnelor, că numărul mare de alegători este un „excepţional” lucru care demonstrează că ”în România, democraţia este vie”.

 

Te-ar putea interesa și: