Revoluție în ingineria genetică. Ce sumă fabuloasă s-a pompat în reînvierea unei creaturi de acum 4.000 de ani

Revoluție în ingineria genetică. Ce sumă fabuloasă s-a pompat în reînvierea unei creaturi de acum 4.000 de ani

Un grup de geneticieni de la Harvard Medical School îşi propun să readucă la viaţă mamutul lânos, care a dispărut în urmă cu 4.000 de ani, imaginându-şi un viitor în care gigantul epocii glaciare este readus în habitatul său natural, scrie CNN.

După 10.000 de ani de la dispariția mamuților lânoși de pe fața Pământului, oamenii de știință se pregătesc să demareze un proiect ambițios menit să readucă mamiferele în tundra din Arctica. Posibilitatea recreării mamuților și aducerea acestora înapoi în sălbăticie a mai fost discutată, deseori într-un mod cât se poate de serios, de mai bine un deceniu, însă cercetătorii anunță acum noi investiții financiare care ar putea face visul o realitate.

Investiție de 15 milioane de dolari

Eforturile cercetătorilor au obţinut un progres major la începutul săptămânii, după anunţul unei investiţii de 15 milioane de dolari pentru a îndeplini această misiune, relatează un material CNN. Oamenii de ştiinţă au precizat că nu pot să cloneze mamutul deoarece ADN-ul pe care au reuşit să-l extragă de la specie este îngheţat şi mult prea degradat pentru a putea fi folosit. Astfel că se doreşte crearea, prin inginerie genetică, a unui hibrid elefant-mamut care ar fi identic cu mamutul lânos.

Susţinătorii spun că reînvierea mamutului într-o formă modificată ar putea ajuta la refacerea fragilului ecosistem al tundrei arctice, la combaterea crizei climatice şi la conservarea elefantului asiatic pe cale de dispariţie, de care mamutul lânos este strâns legat.

Ne puteți urmări și pe Google News

Însă și voci critice, care avertizează că scopul experimentului nu este clonarea unui mamut - întrucât ADN-ul pe care oamenii de ştiinţă au reuşit să-l extragă din animalele îngheţate în permafrost este mult prea fragmentat şi degradat-, ci crearea, prin ingineria genetică, a unui hibrid viu, elefant-mamut, care să nu se distingă vizual de înaintaşul său dispărut.

A fost nevoie de 42 de modificări genetice pentru noul mamut

„A trebuit să facem o mulţime de modificări genetice, 42 mai exact, ca să putem să facem organele compatibile cu cele ale oamenilor. Avem în acest moment porci care sunt sănătoşi, cresc normal şi donează organe pentru studii preclinice la Spitalul General din Massachusetts”, a spus profesorul citat de CNN. Expertul a adăugat că în ceea ce priveşte mamutul este un alt obiectiv, dar numărul de modificări genetice este similar.

„Scopul nostru este să avem primele exemplare în următorii 4-6 ani", a declarat la rândul lui antreprenorul de tehnologie Ben Lamm, care, împreună cu George Church, a fondat Colossal, o companie de bioştiinţă şi genetică implicată în proiect. Church, profesor de genetică de la Harvard Medical School, nu este la primul experiment de gen. El a creat porci ale căror organe sunt compatibile cu cele ale oamenilor. Astfel, o persoană care are nevoie disperată de un rinichi sau un alt organ ar putea primi unul de la o suină.

Un mamut are nevoie de 30 de ani pentru a ajunge la maturitate

Cu toate acestea, curajul plan îndrăznț pune o serie de probleme etice. De exemplu, nu toți oamenii de știință sunt convinși că a crea animale similare mamuților în laborator este cea mai eficientă cale pentru restaurarea tundrei.

„Părerea mea este că justificările oferite, ideea că am putea să construim propriul mediu arctic folosind o turmă de mamuți, nu sunt plauzibile. Amploarea experimentului este enormă. Vorbim despre sute de mii de mamuți care au nevoie de 22 luni de gestație și de 30 de ani pentru a ajunge la maturitate”, a precizat dr. Victoria Herridge, biolog evolutiv la Muzeul Național de Istorie din Londra, pentru The Guardian.