Nemulțumirea generală asupra modului în care funcționează societatea și sunt valorificate veniturile din petrol a celei de a patra țară ca rezerve probate de petrol a fost accentuate de ieșirea în 2017 a SUA din Acordul nuclear JSPOA, forțând noi sancțiuni împinse la maximum chiar în acest an, prin blocarea cvasitotală a exporturilor de petrol și gaze, fără ca economia mondială să resimtă în vreun fel creșterile de prețuri. Ca urmare a acestui fapt, bugetul Iranului s-a prăbușit, din cauza abenței vânzărilor de petrol, iar nemulțumirea internă a crescut dramatic. Nemulțumirea Administrației Trump rezidă în acțiunile violente provocate de către Iran în Golf, prin atacarea rafinăriilor și a transportului de petrol în strâmtoarea Hormuz, în timp ce acțiunile sale în tot Orientul Mijlociu, de la Siria, Liban, Irak la Yemen au dus la destabilizarea situației în favoarea șiiților și sectelor asociate, cu impact major în toată regiune.

Acțiunile ofensive și destabilizatoare iraniene au determinat această decizie americană de ieșire din JCPOA, SUA dorindu-și un acord mult mai bun și mai puternic obținut prin sancțiuni dure la adresa Iranului. La un anumit punct, după doborârea unei drone americane asupra spațiului international din Golf, SUA și-a pus problema unei retalieri, așa cum și-a pus-o după ce a avut probele pentru atacurile la adresa rafinăriilor saudite cu rachete trase la joasă altitudine de către Gardienii Revoluției Islamice. Dar Donald Turmp s-a oprit la timp din a ordona un atac militar în Iran, fiind convins de către autoritățile militare și de către diplomații americani.

De această dată, totul a pornit cu creșterea prețurilor la combustibili și cu tăierile radicale ale subvențiilor și cantităților la dispoziția cetățenilor iranieni. Este vorba despre creșterea prețului la petrol cu peste 300%, a motorinei la pompă cu 50%, reducerea cantității la dispoziția fiecărui șofer de la 250 de litri cu 8,5 cenți litrul la doar 60 litri cu 13 cenți pe litru ș ice e peste cu dublul – 26 cenți pe litru – toate prin tăierea subvențiilor. Oricum prețurile în Iran rămân cele mai mici din lume și după reducerea subvențiilor, care se așteaptă ca ultimele măsuri să aducă un plus la buget de 300 triliarde ryali – circa 850 milioane de dolari.

 Potrivit datelor guvernului, banii ar urma să acopere subsidii pentru 18 milioane din cele 60 de milioane de familii în dificultate în Iran, reprezentând 75% din populație, totul din cauza sancțiunilor care au dus la inflație galopantă, reducerea drastică a veniturilor bugetare și reducerea dramatică a exporturilor de petrol. În plus, problema Iranului rămâne absența capacităților de rafinare și a utilajelor și pieselor de schimb pentru rafinăriile existente, după introducerea noilor sancțiuni.

E adevărat că această situație a reprezentat doar declanșatorul mișcărilor, după ce o acțiune similară gândită de către guvern a fost anulată în 2017. Problemele sunt structurale, iar contestările vin pe fond, din cauza regimului și a acțiunilor sale generale, în defavoarea populației iraniene și pentru ambițiile de mare putere în regiune, din rivalitatea sectară cu Arabia Saudită și monarhiile din Golf, cu SUA și Israel, considerați dușmani de moarte.

Sancțiunile datorate acestor acțiuni ale Iranului au afectat fundamental economia iraniană, ryalul, moneda națională ajungând la valori record prin devalorizare, în timp ce inflația a crescut de 4 ori în ultimul an, în timp ce investitorii au fost alungați de aceste sancțiuni și de perspectiva de a nu mai putea face afaceri cu companiile americane și a intra, la rândul lor, pe lista de sancțiuni. La toate se adaugă protestele, care sunt reaprinse din aceeași logică, odată ce mare parte din iranieni trăiesc din taximetrie ilegală.

Protestele au avut multiple forme, și s-au înregistrat cel puțin 4 morți în confruntările cu forțele de poliție. S-a întâmplat în incidente separate. Astfel, la Sirjan, în sud, protestatarii au atacat un depozit de combustibil căruia au vrut să-i dea foc. Poliția a apărat facilitatea și ciocnirile au fost dure. Mai mulți protestatari au fost și ei răniți în confruntări.

Protestele s-au extins în mai bine de 37 de orașe pe tot cuprinsul Iranului. Un protestatar a murit în orașul Behbahan, altul la Shiraz. Ciocniri au mai fost în capitala Teheran, la Kermanshah, Isfahan, Tabriz, Karadj, Shiraz, Yazd, Boushehr și Sari. Protestatarii au atacat cazărmile milițiilor Basij ale regimului, dându-le foc. În mai multe orașe, protestele au luat forma blocării autostrăzilor și marilor bulevarde prin abandonarea mașinilor în mijlocul drumului, în trafic. A fost cazul capitalei Teheran și a bulevardului Imam Ali, protestatarii cântând și solicitând ca poliția să li se alăture. La fel au apărut baricate din ciment pe autostrada Teheran Karaj chiar în prima zi a unei zăpezi puternice, prima din acest an. Clipurile și înregistrările au inundat internetul, iar reacțiile autorităților nu au întârziat să apară.

Blocarile de bulevarde și autostrăzi au determinat și parlamentări cu ceilalți participanți la trafic pentru a fi solidari și a se opri pentru a se alătura “mișcării națională anti-regim”. Procurorul general al Iranului, Mohammad Jafar Montazeri, i-a numit pe protestatari “sabotori” și i-a amenințat că se confruntă cu “pedepse severe” dacă sunt arestați. Evident, puterile străine sunt în spatele protestatarilor, susțin potentații de la Teheran și propaganda oficială. Ca și cum la Washington, Londra sau Tel Aviv s-ar fi decis scumpirea benzinei și motorinei la pompă.

Ministrul de Interne, Abdolreza Rahmani-Fazli, a încercat să limiteze vinovăția la doar câțiva descreierați, care profită de situația grea a cetățenilor și a avertizat că forțele de ordine nu vor avea altă posibilitate decât aceea de a interveni în forță pentru a opri protestele și a face arestări masive, dacă acțiunile ilegale continuă. Vina ar fi a celor câțiva oameni, un număr limitat, care abuzează de starea de spirit a concetățenilor lor și care crează acțiuni de intimidare și terorare pentur a-i forța să lanseze proteste ilegale și violente.

Centru pentru Urgențe în Securitate (SEC) al Ministerului Iranian de Interne a acuzat un număr de utilizatori de internet că lansează zvonuri false și împrăștie minciuni despre proteste, atunci când au amenințat să urmărează în instanță pe utilizatoriid e social media care împărtășesc imaginile online. Raportul susține că e vorba despre imagini reciclate de la protestele din anii anteriori distribuite pentru a submina încrederea publică și a amenința securitatea națională. De altfel, accesul la internet a avut numeroase probleme în noaptea de vineri spre sâmbătă, oficialii încercând să blocheze răspândirea imaginilor de la diferitele forme de protest.

 La un moment dat, oficialii au încercat să izoleze guvernul președintelui Rouhani și să încerce pasarea responsabilității acolo. Marele Ayatollah Golpaygani a cerut public anularea măsurilor care sunt “regretabile și deplorabile”. Însă încercarea este profund disperată, protestatarii atacând, în fapt, regimul ayahollahilor și pe Liderul Suprem Ali Khamenei. În imaginile distribuite după atacul unei secții de poliție căreia protestatarii îi dau foc s-a văzut cum strigă “moarte dictatorului”, cu toții acuzând regimul care, în final de 2017, a arestat la proteste peste 5000 de oameni și a ucis în represiuni peste 25 de persoane. Acuzațiile directe la regimul Islamic din Iran sunt evidente și reies la fiecare pas din formulele de atacuri generate de protestatari, din sloganuri și țintele atacurilor care sunt profund politice.

Te-ar putea interesa și: