Locuitorii din opt localităţi sucevene, transformate din comune în oraşe în anul 2003, adună semnături ca să dea statul în judecată. Aceştia vor înapoierea sumelor achitate până în prezent drept impozite şi taxe locale, pe motiv că plătesc impozite la nivel de oraş, dar au condiţii de trai ca la ţară, a anunţat prim-vicepreşedintele PDL Suceava, Orest Onofrei.
Este vorba despre localităţile Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Liteni, Frasin, Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus. "Au fost minţiţi că traiesc la oraş şi ei nu trăiau la oraş"
"Acum vor să adune semnături ca să dea în judecată autorităţile de atunci şi să ceară banii ceruţi ilegal timp de aproape zece ani, pentru că au plătit taxe mincinoase, au fost minţiţi că traiesc la oraş şi ei nu trăiau la oraş şi din cauza asta au plătit taxe şi impozite mult mai mari şi neadevărate", a explicat Onofrei, conform Agerpres, subliniind că, pentru a transforma cele opt comune în oraşe, autorităţile social democrate de atunci au ''măsluit datele statistice''.
Senatorul PDL a exemplificat cu localitatea Cajvana, ce figura în 2003 cu 70% din locuinţe racordate la reţeaua de alimentare cu apă, procentul real fiind de 5,7%. Potrivit legii, pentru transformarea unei comune în oraş existau câteva condiţii: populaţia să fie de peste 5.000 de locuitori, trei sferturi dintre aceştia să fie ocupată în activităţi neagricole, 70% din numărul total al locuinţelor să aibă alimentare cu apă şi măcar 55% - baie şi WC.
Orest Onofrei spune că, iniţial, oamenii au cerut revenirea localităţilor la statutul de comună, dar pe parcurs au realizat că procedura este complicată. Ca dovadă, în 2010, în oraşele Cajvana şi Milişăuţi s-au organizat referendumuri pentru redevenirea la statutul de comune, dar acestea nu au fost validate din cauza numărului insuficient de participanţi. PSD: Decizia s-a luat în conformitate cu dorinţa cetăţenilor
"Această modificare a statutului comunelor s-a făcut, în conformitate cu legile în vigoare, prin referendum local. Guvernul a luat act de decizia cetăţenilor. Au şi existat, în 2010, două referendumuri pentru revenirea la statului de comune, dar nu au fost validate", i-a replicat Cătălin Nechifor, prim-vicepreşedintele PSD Suceava. Acesta a mai spus că, "în 2003, o condiţie pentru integrarea europeană era ca populaţia României să aibă o pondere echilibrată între urban şi rural" şi aşa se explică numărul mare de comune ridicate în 2004 la rang de oraşe.
"Chiar dacă o asemenea decizie poate părea artificială, programul de guvernare al PSD prevedea alocarea de fonduri pentru dezvoltarea acestora, prin Programul Naţional de Dezvoltare. Exista această anvelopă financiară", spune Nechifor, subliniind că, în 2004, PSD a pierdut alegerile şi aşa se face că banii nu au mai mers către respectivele localităţi.
Întrebat dacă, după părerea sa, cele opt localităţi oferă locuitorilor lor condiţii la nivel de oraş, prim-vicepreşedintele PSD Suceava a declarat că "nici profilul acestor localităţi urbane nu era unul de metropolă" şi că, "pe de altă parte, dacă ne uităm la Suceava, care este municipiu, sunt şi componente ale Sucevei care sunt la nivel de cătun".
Cât despre acuzaţia de "măsluire a datelor statistice", Nechifor spune că "Orest Onofrei trebuie să probeze ceea ce afirmă".
Condamnate la stagnare
Comunele devenite oraşe au un statut ambiguu. Locuitorii lor plătesc taxe şi impozite ca şi cum ar locui în mediul urban, deşi, în multe cazuri, ca aspect, oportunităţi de dezvoltare, investiţii sau şanse de angajare ele au rămas la nivel de comună, cu o populaţie ocupată predominant în agricultură sau care face naveta la oraş.
Mai mult, o serie de fonduri europene de care locuitorii din mediul rural pot beneficia – SAPARD, programe pentru dezvoltarea rurală, pentru introducerea apei şi canalizării la sate etc. – nu le mai sunt accesibile din cauza noului statut, iar când participă la licitaţii de proiecte alături de alte oraşe, mai dezvoltate, sunt dezavantajate şi, de multe ori, pierd în faţa acestora.